Sistemul centralizat de termoficare bucureştean este bazat pe abur tehnic fierbinte, produs, în cogenerare cu energia electrică, de mai multe centrale electrotermice uriaşe (CET).
Reţeaua de distribuţie a acestuia se bazează pe încălzirea apei, care este trimisă la clientul final, în fiecare locuinţă.
Preţul la care rămâne plafonată gigacaloria
Din cauza complexităţii sale, reţeaua are pierderi, care se transformă în costuri crescute, ce duc la un preţ final enorm. O parte din acesta trebuie subvenţionat. Practic, termia bucureşteană este în faliment.
„Pierderile din reţea au scăzut în valoare absolută foarte mult, au crescut în procent, pentru că a fost o iarnă caldă şi vânzările au scăzut (...).
Citeşte şi: Nicuşor Dan, privind ratingul Fitch: Confirmă eforturile noastre de a stabiliza financiar municipiul
Pierderile noastre sunt undeva la 20% - 25% iarna, undeva la 60% - 70% vara, pentru că este consumul mic şi apa cu presiune mică merge prin aceleaşi găuri şi are timp să se scurgă.
Din cauză că ponderea lunilor calde a fost mai mare, atunci şi vânzarea a fost mai mică şi procentul a fost mai mare.
Citeşte şi: PNL nu îl mai susține pe Nicușor Dan la primăria București. De ce e Ciucă favorit la prezidențiale
În valoare absolută, pierderile au fost mult mai mici şi indicatorul care este cel mai corect este câtă apă de adaos bagi, adică câtă apă pierzi şi tendinţa de scădere este clară”, a spus Nicuşor Dan, conform Digi24.
Edilul a punctat că municipalitatea închide anul acesta, pe Programul Operaţional Infrastructură Mare, şantierul din zona Apusului (Cartierul Militari).
„Este una dintre condiţiile pentru a trece cu finanţarea în anul viitor. În rest, o să deschidem 12, şi ele cu totul sunt 25, aceste 12 se vor termina într-un an şi jumătate, în doi”, a adăugat Nicuşor Dan.
