O afecțiune puțin cunoscută îi face pe oameni să se rătăcească și în propria casă. Lipeşte harta cognitivă
Dezorientare topografică de dezvoltare - se numeşte afecţiunea care face la unii oameni, din procesul automat al orientării în spaţiu, un adevărat coşmar.
Dacă telefonul rămâne fără baterie în timpul unei călătorii, cei mai mulți oameni reușesc, după câteva momente de ezitare, să se orienteze folosind reperele din jur.
Pentru persoanele afectate de dezorientarea topografică de dezvoltare (Developmental Topographical Disorientation – DTD), acest lucru este însă aproape imposibil.
Potrivit cercetărilor publicate de The Conversation, această afecțiune poate afecta până la una din 30 de persoane, deși multe cazuri rămân nediagnosticate deoarece sunt puse pe seama faptului că cineva este pur și simplu „slab la orientare”.
O afecțiune puțin cunoscută îi face pe oameni să se rătăcească și în propria casă. Lipeşte harta cognitivă
O echipă de cercetători încearcă să înțeleagă mai bine o formă particulară a acestei tulburări, pe care propune să o numească „atopie”.
În mod normal, creierul construiește o reprezentare mentală a mediului înconjurător, cunoscută drept hartă cognitivă.
Aceasta permite oamenilor să știe unde se află diferite clădiri, cum sunt legate între ele și să găsească rute alternative atunci când drumul obișnuit este blocat.
Ele recunosc foarte bine clădirile, magazinele sau alte repere familiare, dar nu reușesc să le integreze într-o imagine coerentă a spațiului.
Un participant la cercetare a descris această experiență astfel: „Sunt mereu într-un singur loc în mintea mea și nu pot să-mi imaginez cum arată mediul din jur.”
Citeşte şi: O boală extrem de contagioasă se răspândește într-o țară cu 900.000 de români. Are efecte devastatoare
Din acest motiv, o abatere minoră de la traseul obișnuit poate deveni extrem de dificilă, conform Mediafax.
Un drum închis, o intersecție ratată sau abordarea unei clădiri dintr-o direcție diferită sunt suficiente pentru ca persoana să nu mai știe unde se află și cum să ajungă la destinație.
Specialiștii spun că problema nu este memoria. Dimpotrivă, multe persoane cu această afecțiune își amintesc foarte bine reperele vizuale, însă nu pot înțelege relațiile spațiale dintre ele.
