Știi că este o afecțiune ireversibilă care poate lovi pe oricine. Și e foarte greu să vezi oameni care altă dată mutau munții, iar acum au uitat până să și vorbească și să meargă.
Cu lucrurile astea în minte, am mers la un centru de zi pentru bolnavii de Alzheimer din București. În cele câteva ore petrecute acolo am învățat că nu este pierdută orice speranță, că poate fi și altfel.
Citește și: „Miracolul” românesc: România are un decedat la 12 infectări. Spania și UK, un mort la 400 infectări
Când am ajuns acolo, trei grupe de bunici erau fiecare în câte o cameră, la câte o masă de lucru și erau foarte prinși de ceea ce făceau. Dar era mai degrabă o atmosferă de tabără și nu ceva apăsător, cum îmi imaginasem. În scurt timp, aveam să aflu mai multe lucruri noi decât aș fi crezut.
I am Elena
În cabinetul psihologului Luminița Daneș am ajuns chiar la cursul de engleză. „I am Elena. How are you?“, am auzit când am intrat. În fața unui calculator, cu ajutorul unei tablete, Elena, Olimpia și Catherine erau la prima lecție de engleză organizată la Centrul de zi pentru bolnavii de Alzheimer de la Complexul Multifuncțional Caraiman din subordinea Primăriei Sectorului 1.
Citește și: De ce testele de salivă ies în număr mare fals pozitive. Explicațiile INSP pentru Newsweek
Da, ați înțeles bine, cele trei doamne se înscriseseră la cursul de engleză. Învățau acum să spună cum le cheamă, formule de salut și formule de politețe. Și erau foarte prinse de acest lucru.
„Învățarea unei limbi străine cu ajutorul tehnologiei duce la îmbunătățirea capacităților cognitive. Mi-aș fi dorit să aduc un voluntar să facem dans, pentru că art terapia are efecte fantastice. Noi mai dansăm aici, să știți. Lucrăm foarte mult în echipă“, explică psihologul Luminița Daneș.
Am fost foarte curios să aflu mai multe despre doamnele pe care le văzusem la cursul de engleză.
Psihologul Luminița Daneș (centru), Elena Lică (stânga) și Olimpia Ioniță la cursul de limba engleză
În vervă la cei 77 de ani ai săi, Elena Lică mi-a povestit cum a ajuns la Centrul de zi pentru bolnavii de Alzheimer de la Complexul Caraiman.
„În 2017, am văzut un anunț că se fac gratuit analize pentru hepatită la Complexul Caraiman. Fiind interesată de sănătatea mea, am venit și le-am făcut.
Citește și: Academia Oamenilor de Știință învie: aproape 10 milioane de lei de la buget, în 2022
Atunci mi s-a propus să vin și la stomatologie, tot gratuit, apoi am trecut pe la toate cabinetele la care am fost îndrumată.
Așa am ajuns la interne, ortopedie, neurologie, geriatrie. Apoi am cerut să fac și fizioterapie și am început în 2020, apoi am întrerupt din cauza pandemiei.
După ce situația cu coronavirusul s-a mai reglementat, am îndrăznit și am venit din nou. Mi s-a aprobat să mă aducă mașina Complexului de acasă și să am transport gratuit din cauza problemelor pe care le am la picioare. Acum fac și fizioterapie și tratament injectabil.
Pentru mine exercițiile sunt mai ușoare, pentru că nu sunt în situația altora, și mă simt chiar de ajutor. De-acum, familia mea este Caraimanul.
Mă gândeam la un moment dat că parcă e obositor să te scoli dimineață, dar doamnele psiholog m-au încurajat să vin. Și am venit.
Acum nu pot să mă mai despart de grup. Și băiatul meu a zis că se bucură că am acceptat să vin, pentru că nu vrea să mă vadă toată ziua în fața televizorului supărată de ce văd acolo. Am început și engleza, dar sunt cam timidă, pentru că eu am făcut rusă, franceză și latină în școala generală“, povestește doamna Lică, fostă contabilă la Direcția Alimentară a Sectorului 6.
Mirela Florescu împreună cu psihologii Luminița Daneș și Nicoleta Arhip sunt în permanență alături de persoanele din Centrul de zi pentru bolnavii de Alzheimer
Vorbește cu mândrie despre cei doi fii ai ei, care au câte două facultăți fiecare și nu-l uită pe soțul ei care a decedat în urmă cu cinci ani.
Am mers apoi în camera multifuncțională în care se completau fișe de lucru cu diferite teme sub îndrumarea psihologului clinician Nicoleta Arhip.
Doamna Olimpia Ioniță (83 de ani) pe care o văzusem și la cursul de engleză colora acum una dintre fișe. Mi-a povestit că a ajuns la Complexul Caraiman, mai întâi la recuperare medicală. „Eram cu fata mea și doamna Helene Radu (n.r. Șef de Serviciu Centrul de Recuperare Medicală și Centrul de Zi Alzheimer) ne-a văzut și ne-a recomandat să ne înscriem aici.
Ne-a explicat că o să vină o mașină să ne ia, ca ne mai punem memoria la lucru. Inițial nu am vrut. Era și la începutul pandemiei, nu știam despre ce mașină e vorba. Apoi doamna Radu ne-a sunat și acasă pentru confirmare și am venit. Aici mi-am rezolvat și problemele cu dantura, la cabinetul de stomatologie. Mă simt foarte bine aici.
În primul rând pentru că am un program. Mă trezesc dimineața în fiecare zi, pentru că altfel aș sta și nu aș face nimic. Fac un duș, mânânc un senviș, beau o cafea. Fără cafeluță nu mă simt bine. Vine apoi mașina și ne aduce aci. Iar aici ne dezlănțuim. Ne povestim viețile, vorbim despre problemele de sănătate care ne apasă. În curând fac un an de când vin aici“, spune doamna Olimpia.
La lucru cu Khymeia VRRS, un echipament unic în România
Apoi își aduce aminte cu nostalgie de vremurile când era magazioneră la depozitul de jucării și mergea cu fetița ei să-i arate dulapurile pline cu păpuși.
În aceeași cameră, o altă doamnă a fost profesoară de istorie, a predat mai întâi în țară, la Școala 17, apoi în Brazilia și Argentina. Lângă ea este doamna Maria, fostă contabilă. Și ea se simte foarte bine aici. „Nu e plăcut să stai singur în casă“, e concluzia generală.
Transport gratuit cu un microbuz special
Beneficiarii Centrul de zi pentru bolnavii de Alzheimer sunt preluați de acasă în fiecare dimineață de un microbuz special, adaptat inclusiv pentru persoanele care se află în scaun rulant. În jurul orei 9.00 ajung la Complexul Caraiaman, apoi încep terapiile și exercițiile.
La prânz primesc o masă, apoi, în jurul orei 14.00, sunt transportați acasă. Toate aceste servicii, inclusiv cele medicale de la alte specialități ale Complexului Caraiman, sunt gratuite. Acest centru, care ține de Primăria Sectorului 1, este gândit și realizat după toate normele internaționale.
O armată de psihologi și medici
Nucleul de bază al acestui centru este alcătuit din doi psihologi, un medic psihiatru și un medic geriatru. Pe lângă aceștia, din echipa extinsă fac parte și medicii de la celelalte specialități din Complexul Multifuncțional Caraiman.
„În Centrul de zi Alzheimer de la Complexul Caraiman desfășurăm un program integrat de servicii de sprijin pentru vârstnici. În mod special pentru cei care se confruntă cu tulburări neurocognitive. Apar probleme legate de memorie, de atenție, de orientarea în spațiu și timp și multe altele probleme, inclusiv la nivel fizic.
Lucrăm după o metodologie care să acopere și partea de funcționare motorie și partea de funcționare la nivel psihoemoțional. Din acest motiv o echipă multidisciplinară este extrem de importantă într-un astfel de centru.
Psihologul Nicoleta Arhip face echipă cu o doamnă care face un exercițiu distractiv cu sistemul Nirvana
Nucleul de bază al echipei este alcătuit din doi psihologi, medicul psihiatru și medicul geriatru. La vârste înaintate apar foarte multe probleme pe partea de articulații, de deplasare și aici intervine medicul de recuperare fizică.
Majoritatea celor care vin la noi au probleme cu vederea așa că îi trimitem la medicul oftalmolog. În funcție de problemele pe care le au îi trimtem la medicul specialist.
Totul se întâmplă în Complexul Multifuncțional Caraiman și este gratuit. Scopul nostru nu este doar îmbunătățirea funcțiilor cognitive , scopul nostru este, per total, îmbunătățirea calității vieții“, spune psihologul Luminița Daneș.
Echipament unic în România
Centrul de zi pentru bolnavii de Alzheimer de la Complexul Caraiman are în dotare un echipament unic în România, achiziționat anul trecut. Este vorba despre Khymeia VRRS – Virtual Reality Rehabilitation System.
„Este produs de un institut de cercetare, nu este un produs comerical. A fost făcut în urma unei cercetări științifice de un institut din Italia. Este un aparat care folosește relitatea virtuală și cu ajutorul căruia putem să stimulăm funcțiile cognitive: memoria, atenția, orientarea în spațiu. Are tot felul de exerciții interactive.
Noi am achiziționat strict modulele de stimulare cognitivă și training cognitiv, modulul logopedic. Acest modul este foarte important pentru că la vârste înaintate apare afazia, adică se pierde limbajul, persoanele afectate nu-și mai amintesc cuvintele, nu-și mai amintesc nici măcar literele.
Centrului de zi pentru bolnavii Alzheimer de la Caraiman se simt ca în familie
Exercițiile făcute cu acest echipament îi ajută pe pacienți să recupereze din memorie aceste informații și să devină funcționali.
Avem un exercițiu de folosire a banilor, de exemplu. E foarte util, pentru cei care încă mai fac cumpărături. Ei trebuie să știe să folosească bancnotele, să știe să dea suma corectă și să știe ce rest trebuie să primească. Putem crește nivelul de complexitate al exercițiilor pe măsură ce beneficiarii avansează și se descurcă mai bine.
Mai avem un alt echipament, Nirvana, care folosește și acesta realitatea virtuală și este foarte interactiv. Acolo, suplimentar, pe lângă faptul că exercițiile sunt foarte amuzante, pacienții au posibilitatea
să-și folosească membrele superioare. Astfel sunt dezvoltate și dexteritatea motorie și motricitatea fină“, arată pishologul Luminița Daneș.
În echipă cu pacientul
Într-una din camerele de lucru ale centrului de zi pentru bolnavii de Alzheimer, acolo unde funcționează Nirvana, o altă doamnă sparge baloane virtuale. Pare un joc copilăresc, dar nu e doar atât. Baloanele sunt proiectate pe un perete și se sparg atunci când le atingi cu mâinile.
Pe lângă urmărirea baloanelor, exercițiul antrenează atenția, dar și deplasarea și mișcarea brațelor. Când vezi bucuria cu care pacienții participă la acest exercițiu-joc, mai că-ți vine să li te alături.
Psihologul Nicoleta Arhip face echipă cu doamna care exersează. O încurajează, o felicită și o ajută atunci când e cazul.
„Avem trei grupuri aici care lucrează prin rotație la echipamente și în sala multifuncțională. Cu astfel de exerciții le menținem stabilitatea, îi ajutăm să rămână cât mai atenți pe sarcină. Nefăcând aceste exerciții totul se pierde mai ușor.
Un microbuz special amenajat transportă în fiecare zi beneficiarii Centrului de zi pentru Alzheimer
Iar noi încercăm aici să le menținem beneficiarilor câteva funcții importante pentru cât mai mult timp. Pe cei cu detriorare cognitivă moderată îi aducem împreună cu cei cu deteriorare cognitivă ușoară , apoi îi rotim.
Majoritatea persoanelor cu care lucrăm așteaptă cu nerăbdare să revină. Chiar își doresc să rămână și peste orele pe care le au disponibile cu noi aici pentru terapia ocupațională.
Cei care sunt mai activi au un suport familial extins, au un grup de prieteni, socializează și după ce pleacă de aici. Se mai întâlnesc și discută, sunt mai comunicativi. Factorul personalitate contează“, ne-a spus psihologul Nicoleta Arhip.
La celălalt aparat, doamna Lică potrivește tot felul de forme geometrice pe un ecran tactil care-i dă tot felul de indicații și o aplaudă când face lucrurile corect.
„Chiar dacă la aceste echipamente lucrează o singură persoană, ceilalți o susțin. Îi arată unde a greșit, o completează. Este fascinat cum se modifică dinamica echipei. Am început cu grupuri omogene, apoi am realizat că trebuie să fie niveluri de funcționare și patologii diferite.
Un mare beneficiu este că socializează, că se simt din nou vii, că se validează între ei. Se creează tot felul de legături, își iau contactele, se sună în timpul liber“, explică psihologul Luminița Daneș. Suplimentar, se lucrează pe partea de terapie ocupațională.
Cei care fac parte din acest program au tot felul de fișe de lucru pe care le completează zilnic, ba chiar primesc și pentru acasă dacă doresc. Se lucrează foarte mult pe partea de imaginație, astfel încât pacienți să nu se simtă constrânși.
Uitarea, cea mai întâlnită problemă
Cei mai mulți dintre beneficiari vin cu alterarea memoriei, a atenției, cu depresii geriatrice, AVC, Parkinson, diabet. Mulți nu au medicație corespunzătoare. Sunt și persoane cu schizofrenii care au primit la Caraiman un tratament psihiatric corespunzător și acum sunt foarte bine.
Evaluarea beneficiarilor este făcută de o echipă complexă, tocmai pentru a fi găsite cele mai bune soluții pentru aceștia.
„De la bun început facem o selecție să vedem dacă persoanele corespund din punct de vedere al criteriilor stabilite inițial. Este foarte important să nu existe tulburări de comportament, pentru că, dacă avem un singur pacient cu astfel de tulburări, este afectată funcționarea la nivelul întregului grup.
Pacienții sunt incluși și în programul de recuperare medicală și în programul desfășurat în sala multifuncțională, unde avem tot felul de servicii de suport.
Facem și psihoterapie individuală de suport pentru că sunt foarte mulți vârstnici care au depresii. Acordăm servicii de suport și aparținătorilor. Pentru că este foarte important ca și în mediul familial vârstnicii să fie sprijiniți.
Chiar îi încurajăm pe aparținători să participe la câteva ședințe ca să vadă în mod concret cum ne desfășurăm noi activitatea și să facă activități similare acasă pentru că acest lucru este extrem de util“, spune psihologul Luminița
Daneș.
Din nucleul de bază face parte și medicul psihiatru Mirela Florescu, care are un rol foarte important în evaluarea pacienților. „La evaluarea individuală fac o anamneză, câteva teste de memorie și trag o concluzie.
După aceea iau parte la terapia de grup și îmi completez concluzia. Acolo observ autonomia beneficiarilor, stadiul declinului cognitiv, interacțiunile cu ceilalți.
Apoi pot da și recomandări de terapie și de tratament medicamentos. Eu recomand și consulturile colegilor mei în cazul în care depistez și ceva patologie și ceva comorbidități.
Cu doamnele psiholog colaborez pe testele de memorie, pe observațiile dumnealor din timpul terapiei de grup și mai departe, cu ajutorul acestora, pot trage niște concluzii mai bune.
Pot să mai schimb și tratamentul în cazul în care pacienții sunt sub tratament, bineînțeles cu acordul aparținătorilor sau, dacă nu au tratament, îl inițiez.
Cei mai mulți dintre beneficiari vin cu problema uitării, apoi, ne spun că nu dorm, că nu mai au aceeași putere să fac diverse lucruri, că nu mai au chef, nu se mai pot concentra. Dar cea mai frecventă problemă e uitarea.
E foarte important că lucrăm în echipă, este foarte importantă stimularea cognitivă pentru că, acasă, ei se izolează și atunci mintea nu mai lucrează așa cum trebuie.
Banala întrebare în ce dată suntem astăzi este o stimulare. Și drumul de acasă până aici este o stimulare. Eu sunt foarte încântată de acest centru. Feedback-ul aparținătorilor este foarte bun“, ne-a spus medicul psihiatru
Mirela Florescu.
„Am avut persoane venite în fotoliu rulant care nu reacționau, nu comunicau, cu probleme foarte grave. Acum nu îi mai recunoști. S-a îmbunătățit și mersul, sunt activi, joviali, dansează.
Din păcate, în multe cazuri aparținătorii vin prea târziu și nu știu că există servicii de sprijin“, completează
Luminița Daneș.
Cum sunt convinși pacienții să-și ia tratamentul
Dintr-o echipă care se ocupă cu persoane în vârstă nu avea cum să lipsească medicul geriatru.
„Ținta noastră este identificarea precoce a pacienților potențiali sau în stadii incipiente. Pentru un medic geriatru vârsta de 70 de ani este considerată o vârstă tânără.
Povara pe care o duc din cauza diverselor traume îi face pe mulți oameni să nu se ocupe de sănătatea lor. Identificarea precoce a cazurilor este ținta mea principală. E important să anticipezi ce s-ar întâmpla peste un an, doi, trei și chiar cinci ani.
În completarea specialității de bază mă folosesc de medicina alternativă. Având în vedere că vârstnicii au multe afecțiuni, există riscul ca la zece diagnostice să fie cel puțin douăzeci de medicamente.
Pentru a reduce efectele secundare și adverse încerc să le susțin organele cele mai importante, ficatul și rinichiul, cu ajutorul homeopatiei, cu produse cât mai naturale. Abordarea homeopatică este accesibilă și ca preț și ca administrare.
Persoanele care vin aici sunt uneori în situații destul de grave pentru că își ignoră bolile și refuză să ia medicația pentru că ar fi toxică.
Astfel ei pot ajunge la accidente cerebrale și la demențe. De multe ori acestea sunt consecințe ale tensiunii netratate corespunzător.
Atunci, spunându-le că pot să ia medicamentul respectiv pentru că venim cu ceva care să îndepărteze efectele adverse, care să susțină ficatul, să susțină rinichii, pacienții colaborează și încep să-și ia tratamentul.
Eu sunt permisivă, le las spațiu, iar ei se deschid și recunosc că nu și-au permis să le spună altor medici că nu iau tratamentele recomandate. Subliniez importanța înțelegerii modului lor de a gândi, chiar și la demență.
În momentul în care tratamentul este explicat, pacientul înțelege că rezultatele sunt benefice atât pentru pacient cât și pentru aparținători. Iar cei din stadiile incipiente au șanse la o evoluție bună“, ne-a explicat medicul geriatru, Cristina Popescu.
