În România, procentul copiilor supraponderali şi obezi s-a dublat. De la 10% la 23%

De asemenea, procentul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani care suferă de obezitate a crescut semnificativ, de la 2% în 2000 la 9% în 2022, în timp ce numărul copiilor cu probleme de subponderalitate a scăzut de la 6% la 5% în aceeaşi perioadă, relevă UNICEF într-un nou raport publicat miercuri.

Citește și: Un tratament pentru diabet ar putea elibera oamenii de injecţiile cu insulină, ce pot costa enorm

Raportul "Feeding Profit: How Food Environments are Failing Children" (Alimentarea proftului: cum mediile alimentare îi dezavantajează pe copii) se bazează pe date din peste 190 de ţări şi constată că prevalenţa subponderalităţii în rândul copiilor cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani a scăzut din 2000 de la aproape 13 % la 9,2 %, în timp ce rata obezităţii a crescut de la 3 % la 9,4 %. Obezitatea depăşeşte acum subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepţia Africii subsahariene şi a Asiei de Sud, arată Agerpres.

În România, procentul copiilor supraponderali şi obezi s-a dublat. De la 10% la 23%

"Când vorbim despre malnutriţie, nu ne mai referim doar la copiii subponderali. Obezitatea este o problemă tot mai îngrijorătoare, care poate afecta sănătatea şi dezvoltarea copiilor. Alimentele ultraprocesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele şi proteinele, într-un moment în care nutriţia joacă un rol esenţial în creşterea, dezvoltarea cognitivă şi sănătatea mentală a copiilor", a declarat Catherine Russell, director executiv al UNICEF, citată într-un comunicat de presă al instituţiei.

Conform celor mai recente date disponibile, 1 din 5 copii şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 5 şi 19 ani la nivel global - sau 391 de milioane - sunt supraponderali, o mare parte dintre ei fiind acum clasificaţi ca suferind de obezitate.

Copiii sunt consideraţi supraponderali atunci când au o greutate semnificativ mai mare decât cea considerată sănătoasă pentru vârsta, sexul şi înălţimea lor. Obezitatea este o formă severă de supraponderalitate şi duce la un risc mai mare de a dezvolta rezistenţă la insulină şi hipertensiune arterială, precum şi boli care pot pune viaţa în pericol mai târziu în viaţă, inclusiv diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare şi anumite tipuri de cancer.

Raportul avertizează că alimentele ultra-procesate şi de tip fast-food - bogate în zahăr, amidon rafinat, sare, grăsimi nesănătoase şi aditivi - influenţează dieta copiilor prin intermediul unui mediu alimentar nesănătos, mai degrabă decât prin alegerile personale. Aceste produse predomină în magazine şi şcoli, iar marketingul digital oferă industriei alimentelor şi băuturilor un acces important la publicul tânăr.

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
De exemplu, într-un sondaj global realizat anul trecut prin intermediul platformei U-Report a UNICEF pe un eşantion de 64.000 de tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 24 de ani din peste 170 de ţări, 75% dintre respondenţi au declarat că au văzut reclame la băuturi zaharoase, snacks-uri sau fast-food în săptămâna precedentă, iar 60% au afirmat că reclamele le-au sporit dorinţa de a consuma aceste alimente. Chiar şi în ţările afectate de conflicte, 68% dintre tineri au declarat că au fost expuşi la aceste reclame.

Citeşte şi: Britanici cu pancreatite după ce au luat medicamente de diabet și obezitate. Se vând și în România