Potrivit acestora, răspunsul imunitar foarte puternic ar putea provoca dezvoltarea unor astfel de cheaguri de sânge, potrivit agenţiei DPA.
„Considerăm că este important să prezentăm acest lucru şi faptul că am găsit un model explicativ rezonabil”, a declarat medicul şef al Spitalului Universitar din Oslo, Pal Andre Holme.
Trei lucrători sanitari norvegieni au fost internaţi recent pentru tromboze severe, prezentând sângerări şi scăderea numărului de trombocite, unul dintre ei decedând mai târziu. Ei au dezvoltat complicaţii între ziua a treia şi a zecea după vaccinare.
Potrivit lui Pal Andre Holme, analizele arată că aceşti pacienţi au avut un răspuns imunitar puternic după vaccinare, ceea ce ar fi condus la formarea unor anticorpi ce pot activa trombocitele, celule implicate în coagularea sângelului şi care pot preveni sângerările.
Medicul norvegian a refuzat să precizeze câţi pacienţi au fost evaluaţi înainte de a avansa această ipoteză, potrivit Agerpres.
Norvegia a administrat peste 121.000 de doze de vaccin AstraZeneca până când a decis cu o săptămână un urmă suspendarea folosirii acestui ser, în urma unor cazuri de tromboză suspecte, la fel cum au procedat şi alte ţări europene.
Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a declarat joi că nu există dovezi care leagă vaccinul AstraZeneca de ormarea chegurilor de sânge.
După publicarea raportului experților norvegieni, EMA a comunicat că „nu a evaluat raportul grupului de cercetare de la Rikshospitalet privind legătura dintre AstraZeneca și cheagurile de sânge”.
