Dr. Radu Țincu: Există viață și după pandemie

DE Radu Țincu | Actualizat: 29.06.2020 - 09:08
Viața pamenilor ve deveni mai ușoară dacă o parte din operațiunileinstituționale se pot desfășura online - Foto: INQUAM PHOTOS/ Albert Grosescu

Remedierea disfuncționalităților observate în timpul stării de urgență ar putea să ne facă viața mai bună ca înainte de pandemie.

SHARE

Relaxarea măsurilor impuse de pandemie a survenit pe fondul stabilizării numărului de îmbolnăviri, urmată la scurt timp de faza descendentă. Măsurile de relaxare erau extrem de necesare având în vedere impactul psiho-emoțional, social dar și economic pe care acestea îl determinau.

Așa cum era de așteptat, după relaxare, am asistat la o creștere a numărului de noi cazuri confirmate cu Covid-19.  Luând în considerație media numărului de cazuri zilnice înainte de relaxare, este necesar să acceptăm că, prin mișcarea liberă a oamenilor, transmisibilitatea virusului va crește.

De asemenea, este necesar să stabilim un procent acceptabil al numărului de îmbolnăviri în faza post relaxare.

Din punct de vedere medical, situația devine critică atunci când creșterea este exponențială, adică de la o zi la altă vom înregistra dublări ale numărului de cazuri. Până atunci, este nevoie de relaxare responsabilă și disciplină colectivă.

Implementarea măsurilor de relaxare a reprezentat o provocare pentru întreagă lume. Nicio țară nu deține planul ideal de relaxare care să ofere rezultate sigure. Tocmai de aceea, măsurile au fost elaborate în mod etapizat pentru a permite o evaluare obiectivă și în timp real a efectelor pe care le determină.

După toată această perioadă grea de izolare la domiciliu, populația trebuie să dea dovadă de vigilență și încă puțină răbdare în menținerea acestor măsuri de protecție.

Dacă pandemia evoluează conform așteptărilor, cel mai probabil în luna iulie măsurile de relaxare vor fi implementate în totalitate și ne vom putea bucura de vara acestui an. Însă până la acel moment trebuie să respectăm anumite reguli, fără de care pandemia nu va putea fi controlată.

În ultimele zile s-a tot discutat despre modul în care ar trebui să ne comportăm în diferitele domenii de activitate.

Nu cred că este necesară elaborarea unui ghid de supraviețuire în pandemia de Covid-19.

Dacă, într-adevăr, am dori să fie explicat pentru fiecare domeniu în parte modul de comportare, cel mai probabil ar fi nevoie de un ghid extrem de stufos care să explice în amănunt toate aceste măsuri.

Pentru a ne putea descurca în pandemie este necesar să înțelegem care sunt cele două aspecte care pot controla răspândirea virusului.

Primul este legat de distanță. Cu cât vom sta mai apropiați unii de ceilalți, în special în spații închise, cu atât riscul de transmitere va crește. Al doilea aspect face referire la durata acestor contacte interumane. Riscul crește proporțional cu durata de expunere.

Pentru că urmează sezonul de vară și perioada concediilor la mare, trebuie știut faptul că virusul nu se transmite prin apa mării sau prin apa de la piscine. În schimb, în aceste zone există riscul de transmitere interumană, mai ales dacă nu se respectă normele de distanțare socială.

Este foarte adevărat că transmiterea virusului este scăzută în spații deschise și mai ales atunci când sunt temperaturi ridicate, însoțite de umiditate și raze de soare. Aceste date sunt furnizate de unele studii care au evaluat modul de comportare a virusului în perioada de vară.

Concluziile acestora ne arată o scădere a transmiterii în aceste condiții climatologice, însă este necesar să evaluăm aceste modele științifice și în viața reală, ținând cont că există foarte mulți factori colaterali care pot să modifice comportamentul viral.

Deschiderea teraselor a fost un moment intens așteptat de noi toți. Și în cazul acestora sunt necesare unele măsuri de protecție. Responsabilitatea individuală a fiecărui client reprezintă primul pas în combaterea pandemiei.

Proprietarii acestor spații trebuie să implementeze toate măsurile de protecție pentru clienții lor. Faptul că după fiecare client este necesară dezinfectarea suprafețelor, faptul că toate obiectele sanitare devin „non touch“, fiind necesare unele automate, sunt elemente care țin, de fapt, de măsuri elementare de igienă.

Toate aceste măsuri puteau fi aplicate și în absența pandemiei de coronavirus. Distanțarea socială de pe plaje este benefică în primul rând pentru că le oferă oamenilor un alt grad de confort și intimitate. O mare parte din aceste măsuri ar trebui menținute și după stingerea pandemiei.

Informatizarea și digitalizarea instituțiilor publice oferă o mai bună eficiență a acestora. Viața oamenilor va deveni mai ușoară dacă o parte din operațiunile instituționale se pot desfășura online.

Pentru ca aceste măsuri de informatizare să devină cu adevărat eficiente, este necesară o reducere a birocrației.

Birocratizarea excesivă, dar mai ales inutilă, îngreunează funcționarea statului și încetinește timpul de reacție al autorităților, tocmai în momente de criză. Pandemia de coronavirus ne-a arătat modul în care trebuie modernizate instituțiile statului.

Până la valul doi al pandemiei, despre care se fac tot felul de predicții, în această vară sunt necesare politici sanitare care să corecteze disfuncționalitățile sistemului de sănătate publică.

În timpul pandemiei s-au identificat o serie de nereguli în funcționarea sistemului sanitar. Nu putem și de această dată să ignorăm aceste realități, iar la un al doilea eventual val să fim din nou prinși pe picior greșit.

Sistemul de sănătate are nevoie de o resetare totală. Legislația sanitară este depășită, fiind învechită. Legislația elaborată în urmă cu peste un deceniu nu mai poate răspunde zilelor noastre.

În plus, cea mai gravă problemă a sistemului medical este reprezentată de infrastructura spitatelor. Discutăm de clădiri construite în urmă cu mai bine de patru decenii, ce nu mai pot fi modernizate.

Oricât de multe investiții s-ar face în aceste clădiri, ele nu pot fi aduse la standardele actuale.

Această concepție a stat la baza unui fals sentiment că în sănătatea românească se investesc bani, iar, dacă privim cifrele alocate, putem observa trendul ascedent al investițiilor. Din păcate, toate aceste investiții au încercat să oprească scufundarea unui sistem ce nu mai putea fi salvat.

Atunci când vom trage linie, la final, vom concluziona că un spital nou construit va fi mai ieftin decât cosmetizarea celor vechi.

Nu doar asupra costurilor trebuie să ne concentrăm, ci și asupra eficienței și standardelor de calitate care sunt necesare în actul medical.

Relaxarea oamenilor cu responsabilitate și conștiința civică vor oferi posibilitatea unei normalități cât mai rapide și vor susține idea că există viață normală după pandemia de Covid-19.

➔ Dr. Radu Țincu este medic primar ATI și șef lucrări la UMF „Carol Davila“

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2022 NEWS INTERNATIONAL S.A.