Aceștia cer o revizuire a modului în care sunt stabilite preţurile, sectorul farmaceutic fiind cea mai recentă industrie care solicită sprijin, pe măsură ce criza energetică se adânceşte.
Grupul de lobby al industriei medicamentelor generice Medicines for Europe, care reprezintă companii precum Teva, unitatea Sandoz a grupului Novartis şi divizia Kabi a Fresenius, a trimis marţi o scrisoare deschisă miniştrilor sănătăţii şi energiei din Uniunea Europeană, înaintea reuniunii lor extraordinare de la Consiliul UE de vineri, cerând măsuri pentru reducerea costurilor.
Scrisoarea a fost adresată şi comisarilor europeni cheie.
Destinatarii nu au răspuns solicitărilor de comentarii, având în vedere ora târzie.
Preţurile energiei electrice au crescut de zece ori pentru unele fabrici de medicamente din Europa, iar costurile materiilor prime au crescut cu între 50% şi 160%, potrivit scrisorii.
Asociaţiile de medicamente generice din statele membre solicită, de asemenea, autorităţilor sanitare naţionale mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte preţurile medicamentelor, a spus Medicines for Europe.
”Putem întrerupe poate trei, poate cinci produse, din cauza impactului direct şi indirect al creşterii costurilor cu energia”, a declarat Elisabeth Stampa, directorul executiv al Medichem SA, un producător de medicamente generice şi ingrediente farmaceutice cu sediul în apropiere de Barcelona, Spania.
Directorul general al Medicine for Europe, Adrian Van Den Hoven, a declarat pentru Reuters că costurile mai mari ale energiei afectează un sector care a fost forţat să se consolideze din cauza presiunii preţurilor, făcând piaţa mai vulnerabilă la întreruperile şi penuria aprovizionării.
”Costurile mai mari ale energiei erodează toate marjele multor producători de medicamente, esenţiale în sistemul de preţuri fixe în care funcţionăm în Europa”, a spus el.
Problema se concentrează pe regimul de preţuri. Medicamentele fără brevet sunt vândute de obicei de producătorii de medicamente la preţuri reduse, la preţuri stabilite de agenţiile naţionale de sănătate sau de asociaţiile de asigurători, care deseori reduc şi preţurile.
Genericele reprezintă aproximativ 70% din toate medicamentele distribuite în Europa, multe dintre ele pentru tratarea unor afecţiuni grave precum infecţiile sau cancerul, dar reprezintă doar 29% din facturile de medicamente ale regiunii, potrivit grupului de lobby.
Creşterea costurilor cu energia riscă să submineze un impuls recent de stimulare a producţiei de medicamente în Europa şi de a face regiunea mai autosuficientă, după ce pandemia de Covid-19 a expus dependenţa de furnizorii din străinătate şi a dus la întreruperea anumitor rute de aprovizionare.
Restricţiile din China legate de Covid-19 şi războiul din Ucraina au înrăutăţit situaţia pentru logistică şi aprovizionarea cu materii prime.
Lipsa aprovizionării cu medicamente, care uneori perturbă îngrijirea pacienţilor atunci când surse alternative nu sunt disponibile, are o istorie de un deceniu în sectorul medicamentelor generice fără brevet european, unde presiunea asupra preţurilor din partea sistemelor de sănătate cu lipsă de numerar, permite doar supravieţuirea celor mai eficienţi furnizori, din punct de vedere al costurilor.
În timp ce producătorilor de medicamente inovatoare brevetate li se interzice de obicei să mărească preţurile după ce a fost stabilită o rată de rambursare, marjele mult mai mari menţin majoritatea acestor produse profitabile.
Perfuziile standard pentru spitale sunt printre medicamentele care consumă cel mai mult energie, deoarece trebuie să fie încălzite şi răcite pentru sterilitate.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru procesul de fermentaţie din spatele antibioticelor şi hormonilor terapeutici folosiţi în mod obişnuit, a spus van den Hoven.
Stampa de la Medichem a spus că efectele energiei scumpe variază de la tarife mai mari de transport până la contractorii de eliminare a deşeurilor care percep cu 30% mai mult.
Ea a refuzat să numească medicamentele care ar putea fi afectate ca parte a unei revizuiri anuale din acest an, dar a spus că clienţilor li se va acorda aproximativ şase până la 12 luni pentru a găsi un nou furnizor, dacă un produs este eliminat treptat.
Grupul privat a făcut vânzări de 110 milioane de euro (106 milioane de dolari) anul trecut cu produse care nu sunt brevetate, cum ar fi antibiotice, medicamente pentru subţierea sângelui şi medicamente pentru schizofrenie, vânzând produse companiilor de medicamente generice, inclusiv Teva şi Viatris.
Stampa a spus că indexarea preţurilor medicamentelor pentru a lua în considerare costurile de producţie ar fi o soluţie accesibilă pentru organismele de sănătate din Europa, unde unele picături oftalmice fără brevet sunt vândute pentru mai puţin decât preţul unui pachet de gumă.
Preşedintele asociaţiei italiene a industriei farmaceutice, Marcello Cattani, a declarat că costurile energiei sunt de şapte ori mai mari decât anul trecut, în timp ce dolarul american, în care sunt plătite ingredientele internaţionale, este la peritate cu euro, scrie News.ro.
