Chimie rea - Cum ne protejăm copiii de substanțele periculoase
Substanţele din mobila, fructele şi cremele noastre de piele modifică fiziologia de bază a copiilor. Ce putem face să-i protejăm?
Imaginaţi-vă un loc de joacă din New York, la începutul anilor 1960. Câteva zeci de copii cu vârstele între 4 şi 12 ani aleargă pe ciment, se caţără pe structurile metalice, se dau în leagănele din oţel şi în scrânciobul din lemn. Acelaşi loc de joacă, dar în zilele noastre, arată complet diferit. Copiii se joacă pe gazonul artificial şi o suprafaţă spongioasă făcută din cauciucuri reciclate. Au dispărut demult leagănele metalice, scrânciobul şi structurile metalice de căţărat; acum se plimbă prin labirintul de scări şi rampe şi folosesc ceea ce arată a echipamente pe care le-ai găsi într-o sală de gimnastică.
Leonardo Trasande, M.D., este profesor de pediatrie, medicină a mediului şi sănătate a populaţiei la Universitatea New York. Acest articol este o adaptare din cartea sa Sicker, Fatter, Poorer: The Urgent Threat of Hormone-Disrupting Chemicals to Our Health and Future... and What We Can Do About It. © 2019/ Mai bolnavi, mai graşi, mai săraci: Ameninţarea iminentă a chimicalelor disruptori endocrini la adresa sănătăţii şi viitorului nostru... şi ce putem face în sensul acesta. Reprodus cu permisiunea Houghton Mifflin Harcourt. Toate drepturile rezervate.
