Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) a publicat, la 14 iulie 2020, Raportul săptămânal de supraveghere COVID-19 actualizat cu intervalul 6-12 iulie 2020.
Analiza este realizată în baza a 32.948 cazuri confirmate şi 1.901 decese.
Comorbiditățile de care sufereau persoanele decedate sunt: afecţiuni cardiovasculare (66,1%), diabet (31,2%), afecţiuni neurologice (22,5%), afecţiuni renale (19,8%), afecţiuni pulmonare (17,4%), obezitate (17,4%), neoplasm (12,1%), altele (19,5%), relevă Raportul CNSCBT
Astfel, până la 12 iulie, 94% dintre decese aveau comorbidităţi asociate, 78,4% erau înregistrate la persoane de peste 60 de ani, iar 59,2% dintre acestea erau întâlnite la bărbaţi.
De asemenea, în săptămâna 6-12 aprilie 20120 s-a înregistrat cea mai mare creştere săptămânală a numărului de cazuri de la debutul epidemiei în România, transmite Agerpres.
Analiza cazurilor de COVID-19 pe săptămâni evidenţiază că în intervalul 6-12 iulie 2020 s-a înregistrat cea mai mare creştere de când a început epidemia în ţara noastră. Un prim vârf al numărului de infectări a fost înregistrat în intervalul 6-12 aprilie 2020, conform raportului.
În ceea ce priveşte cazurile confirmate pe judeţe, în săptămâna 6-12 iulie 2020, 44% din totalul cazurilor erau înregistrate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Argeş, Braşov, Dâmboviţa şi Prahova. De asemenea, 53% dintre decese erau întâlnite în judeţele Prahova, Argeş, municipiul Bucureşti, judeţele Braşov şi Galaţi. În judeţele Argeş şi Braşov, se înregistra o rată de incidenţă cumulată de 100-150/100.000 locuitori.
În ultimele 14 zile, judeţele cu cele mai mici incidenţe ale numărului de cazuri la 100.000 locuitori erau, la 12 iulie, Arad, Bihor, Caraş-Severin, Neamţ, Sălaj, Satu Mare, Teleorman (0-10 infectări la 100.000 locuitori).
După Argeş şi Braşov, judeţele cu cele mai mari incidenţe ale îmbolnăvirilor la 100.000 locuitori (ultimele 14 zile), erau Buzău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Prahova, Vrancea (50-100/100.000 locuitori).
Referitor la cazurile confirmate în funcţie de vârstă, cel mai mare procent este asociat, şi după intervalul 6-12 iulie 2020, cu categoriile 40-49 ani (23%), 50-59 ani (21%). Categoriile de vârstă 30-39 de ani şi 60-69 ani erau asociate, până la 5 iulie 2020, cu procente apropiate de infectare (14%, respectiv 13% din cazuri). Grupele de vârstă cel mai puţin afectate de noul coronavirus rămân 0-9 ani (2,5%), 10-19 ani (4%), peste 80 de ani (aproape 6%), 70-79 ani (7,5%), 20-29 ani (8%).
Analiza deceselor până la 12 iulie 2020, indică faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 70-79 ani şi 60-69 ani şi peste 80 de ani sunt cele mai afectate: 27% (70-79 ani), 26% (60-69 ani) şi 24% (peste 80 de ani). Grupa de vârstă 50-59 ani are un procent de decese de 13%, în timp ce persoanele din categoria 40-49 ani au un procent de mortalitate mult mai mic (de 5,5%). Nu s-au înregistrat, până la 12 iulie 2020, cazuri de mortalitate la grupele de vârstă 0-9 şi 10-19 ani, conform sursei citate. Procentele de mortalitate corespunzătoare grupelor de vârstă 20-29 de ani (1%) şi 30-39 de ani (circa 2%) erau sub 5%, la data amintită.
Dintre cele 32.948 de cazuri analizate până la 12 iulie, 45,5% (14.978 persoane) erau de sex masculin, 2,4% erau cazuri de import (803), iar 10,4% (3.422 de persoane) erau reprezentate de personal medical. Vârsta medie a persoanelor infectate cu COVID-19 era, până la data menţionată, de 49 de ani, mai informează raportul. Numărul de persoane vindecate era, la data analizei, de 71,5% (23.552 persoane) faţă de 69% (20.153 persoane) în 6 iulie 2020.
Până la 12 iulie 2020, vârsta medie a persoanelor decedate era de 69 de ani, 59,2% fiind de sex masculin (1.125 persoane) şi cu cel puţin o comorbiditate (94%): afecţiuni cardiovasculare (66,1%), diabet (31,2%), afecţiuni neurologice (22,5%), afecţiuni renale (19,8%), afecţiuni pulmonare (17,4%), obezitate (17,4%), neoplasm (12,1%), altele (19,5%), relevă Raportul CNSCBT.
În ceea ce priveşte ponderea îmbolnăvirilor pe grupe de vârstă şi sex, se observă că, atât la femei cât şi la bărbaţi, cele mai afectate grupe de vârstă sunt 40-49 ani (25% la femei şi aproape 20% la bărbaţi) şi 50-59 ani (22% la femei şi 20% la bărbaţi). Situaţia până la 12 iulie a rămas aproximativ aceeaşi ca la analizele din ultimele 6 săptămâni în privinţa grupelor de vârstă şi sex.
Referitor la ponderea deceselor pe grupe de vârstă şi sex, cele mai multe decese la femei erau asociate, până la data amintită, cu grupele de vârstă 70-79 ani (30%), peste 80 de ani (29%) şi 60-69 ani (26%). La bărbaţi, categoriile de vârstă cele mai afectate de decese erau 60-69 ani (28%) şi 70-79 ani (25%); grupa de vârstă peste 80 de ani era afectată în proporţie de 21%, până la 12 iulie.
Se observă, astfel, o incidenţă diferită a deceselor la femei şi bărbaţi până la data analizată şi o menţinere a trendului din ultimele 6 săptămâni.
