Când ești suspect/ă de COVID, când caz confirmat și în ce condiții ești testat. Noi definiții de caz

Persoanele în cazul cărora se constată evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19 sau este detectat acid nucleic sau antigenul SARS-CoV-2 într-o probă biologică sunt considerate cazuri confirmate. Definițiile de caz au fost actualizate astăzi de Institutul Național de Sănătate Publică, arată Hotnews.

 

Definitiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19)

Criterii clinice:

Orice persoană care prezintă cel puțin unul din următoarele semne și simptome:

• Tuse
• Febră
• Scurtarea respirației
• Debut brusc al anosmiei, ageuziei sau disgeuziei
• Simptome și semne adiționale mai puțin specifice pot include cefalee, frisoane, mialgii, astenie, vărsături și/sau diaree.

• Evidențe radiologice de leziuni compatibile cu COVID-19

Criterii de laborator:

• Detecția acidului nucleic sau a antigenului SARS-CoV-2 într-o probă biologică. Testul rapid antigenic ar trebui efectuat în maximum 5 zile după data debutului sau în maximum 7 zile după data expunerii. Dacă data expunerii nu este cunoscută, testul rapid antigenic ar trebui efectuat cât mai curând posibil.

Criterii epidemiologice:

 

Cel puțin unul dintre următoarele:

• contact direct cu un caz confirmat cu COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară datei debutului;

• rezident sau personal al unei instituții pentru îngrijirea persoanelor vulnerabile în perioada de 14 zile anterioară datei debutului, instituție în care transmiterea SARS-CoV-2 a fost confirmată.

Clasificarea cazurilor:

 

• A. Caz posibil - Orice persoană care întrunește criteriile clinice

• B. Caz probabil - Orice persoană care întrunește criteriile clinice și care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat SAU orice persoană care întrunește criteriile de diagnostic imagistic

• C. Caz confirmat - Orice persoană care întrunește criteriile de laborator.

Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile.

• Persoană care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;

Legătura epidemiologică ar fi putut avea loc în perioada de 14 zile anterioare datei debutului.

 

Orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protectie corespunzator și a respectat distantarea fizica NU ESTE CONSIDERATA CONTACT DIRECT.

 

Clasificarea cazurilor de COVID-19 ca infecții asociate asistenței medicale trebuie să țină cont de perioadele de incubație cunoscute la acest moment (Lauer SA et
al. Ann Intern Med. 2020;172:577-582. doi:10.7326/M20-0504), respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalența COVID-19 în instituție/secție, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum și orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecției.

 

 

Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate:

• Simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere;

Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată:

• Debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informații insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie

Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital:

• Debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare

• Debutul simptomelor în ziua 3-7 și o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistența medicala acordată

Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital:

• Debutul simptomelor în ziua ≥14 după internare

Există și situația în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu,
reinternare), situație în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În acestă situație evaluarea finală trebuie să țină cont de paticularitățile cazului.

 

Notă:
Aceste definiții nu se pot aplica în situația COVID-19 la personalul medico-sanitar.

 

Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaște aceleași categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenței medicale acordate în unitatea sanitara, respectiv în comunitate.

 

 

 

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepția situațiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu
poate fi în relație cu COVID-19 (ex.traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) și la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală și momentul decesului.

 

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecțiuni hematologice etc.) și COVID-19 trebuie raportat
ca și cauză a decesului, independent de condițiile medicale pre-existente care se supectează că au favorizat evoluția severă a COVID-19.

 

COVID-19 trebuie menționat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a
cauzat sau a contribuit la deces.

 

De asemenea, potrivit Ordinului MS nr.961/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2, cazurile confirmate COVID soldate cu deces la care testele RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative (2 teste) pot fi considerate deces cauzat de infecția cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul evidențiază semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID-19.

 

În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist anatomie
patologică/medicină legală fără a fi necesară necropsia.

 

 

 

Confirmarea prompta a cazului suspect este necesara pentru a asigura, rapid si eficient, supravegherea epidemiologica a contactilor, implementarea masurilor de
prevenire si control al infectiei, precum si colectarea informatiilor epidemiologice si clinice relevante.

 

 

Recomandări de prioritizare a testării prin RT-PCR și/sau test rapid antigenic pentru SARS-CoV-2:

• 1.Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar și auxiliar, conform definiţiei de caz - RT-PCR sau test antigenic rapid.

• 2. Persoane simptomatice cu rezultat negativ la testul pentru antigenul SARS-CoV-2, efectuat în unități sanitare - testare RT-PCR

• 3. Contacți direcți ai cazurilor confirmate - testare RT-PCR pentru contacții simptomatici și test rapid antigenic în focarele de colectivitate (centre rezidențiale, secții de psihiatrie cronici, penitenciare) confirmate prin RT-PCR, pentru a facilita detectarea timpurie a altor cazuri, ca parte a supravegherii contacților și a investigării focarului.

• 4. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienți cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare posttransplant – testare RT-PCR - 2 teste la 24 de ore interval.

• 5. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplaseaza de la centrul de transplant in centrele de prelevare – testare RT-PCR - la fiecare 2 saptamani.

• 6. Pacienţi asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos, cu maximum 48 de ore inainte de internarea în spital - testare RT-PCR.

• 7. Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie și/sau radioterapie: Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de chimioterapie – cu maximum 48 de ore inainte de fiecare cura, respectiv de fiecare prezentare la spital pentru monitorizare; Pacienți oncologici asimptomatici aflați în curs de radioterapie – înainte de prima ședință și apoi la 14 zile, până la terminarea curei - testare RT-PCR.

• 8. Pacienți oncologici asimptomatici înainte de intervenții operatorii sau manevre invazive, cu maxim 48 de ore înaintea intervenției/manoperei - testare RT-PCR.

• 9. Însoțitorii pacienților copii de la punctele 6, 7 și 8 - RT-PCR sau test antigenic rapid.

• 10. Pacienti hemodializaţi asimptomatici - de 2 ori pe luna; Pacienti hemodializati asimptomatici contacţi cu caz confirmat, 2 testări la 6-7 zile interval între ele - testare RT-PCR.

• 11. Persoane instituționalizate asimptomatice, inclusiv pacienții cronici psihiatrici cu durata de internare care depășește o lună, la internare, persoane din penitenciare, la admiterea în unitate și ulterior cu frecvența menționată - testare RT-PCR 2 ori pe lună sau test rapid antigenic de 4 ori pe lună.

• 12. Personalul de îngrijire din centre rezidențiale, secțiile de psihiatrie cronici și personalul din penitenciare - RT-PCR sau test antigenic rapid.

• 13. Gravidele asimptomatice care se află în carantină / izolare la domiciliu sau au fost contact direct cu un caz confirmat – în ziua 14, dacă nu au devenit simptomatice - RT-PCR sau test antigenic rapid.

• 14. Personal medico-sanitar si auxiliar asimptomatic contact direct cu caz confirmat, în a 5-7-a zi de la ultimul contact posibil infectant - RT-PCR sau test antigenic rapid.