Boala care îți face sistemul imunitar să-ți atace corpul. Pot trece ani până să fie diagnosticată
O boală autoimună poate afecta pielea, articulațiile, rinichii, plămânii, inima sau creierul, iar simptomele diferă atât de mult de la un pacient la altul încât diagnosticul poate întârzia ani. Cercetătorii încearcă acum terapii care ar putea „reseta” sistemul imunitar.
Oboseală extremă, febră, dureri articulare, erupții cutanate sau umflături. Luate separat, simptomele pot indica numeroase afecțiuni. Împreună, pot ascunde o boală în care sistemul conceput să apere organismul ajunge să-i atace propriile țesuturi.
Este lupusul eritematos sistemic, una dintre cele mai complexe boli autoimune. Nu există un singur test care să ofere diagnosticul în toate cazurile, iar manifestările pot apărea și dispărea sau pot imita alte afecțiuni.
Boala care îți face sistemul imunitar să-ți atace corpul. Pot trece ani până să fie diagnosticată
Associated Press prezintă cazul lui unei femei ale cărei probleme au început cu ani înainte ca medicii să stabilească diagnosticul. Ea s-a confruntat cu erupții cutanate, umflături, febră, episoade de leșin și dureri, dar explicația pentru toate aceste simptome a venit abia șase ani mai târziu.
În cele din urmă, investigațiile au arătat că boala îi afectase grav rinichii.
Cazul ilustrează una dintre dificultățile lupusului: boala nu se manifestă la fel la toți pacienții. Sistemul imunitar poate ataca diferite țesuturi și organe, astfel încât tabloul simptomelor diferă considerabil de la o persoană la alta.
Femeile sunt afectate mult mai frecvent decât bărbații, iar boala apare adesea la vârste la care pacienții sunt activi profesional și familial. Evoluția poate alterna între perioade în care simptomele se agravează și intervale în care acestea se diminuează.
De ce organismul începe să se atace singur?
În mod normal, sistemul imunitar identifică și atacă virusuri, bacterii și alte amenințări. În bolile autoimune, acest mecanism de apărare nu mai face corect distincția între amenințări și propriile structuri ale organismului.
În lupus, anticorpii și alte componente ale sistemului imunitar pot contribui la inflamație și la deteriorarea țesuturilor sănătoase. În funcție de pacient, pot fi afectate articulațiile, pielea, rinichii și alte organe.
Cauza exactă a lupusului nu este pe deplin elucidată. Cercetătorii studiază interacțiunea dintre predispoziția genetică, sistemul imunitar, hormonii și diferiți factori de mediu.
Citește și: Pacienții cu boli autoimune: Nimeni nu calculează cât costă în timp un pacient netratat
O terapie folosită împotriva cancerului este testată pentru lupus?
Una dintre direcțiile care atrag acum atenția cercetătorilor este terapia CAR-T, dezvoltată inițial pentru anumite forme de cancer.
Procedura presupune modificarea unor celule T ale pacientului astfel încât acestea să poată identifica și elimina anumite celule implicate în boală. În lupus, ținta o reprezintă în special celulele B care participă la producerea autoanticorpilor.
Rezultatele obținute până acum la pacienți cu forme severe și rezistente la tratamente sunt promițătoare. Studii și analize publicate în 2026 descriu inclusiv remisiuni fără medicamente după terapia CAR-T.
Există însă o diferență importantă între rezultate promițătoare și un tratament consacrat. Numărul pacienților studiați rămâne redus, cercetările sunt în mare parte în faze timpurii, iar terapia poate produce efecte adverse serioase. O analiză recentă subliniază că „resetarea” sistemului imunitar nu trebuie confundată cu vindecarea și că terapia CAR-T pentru bolile autoimune rămâne, în prezent, una experimentală, destinată pacienților atent selectați în cadrul programelor de cercetare.
Citește și: STUDIU De ce avem coșmaruri în timpul nopții? Visele urâte pot prevesti apariția unei boli grave
