Astfel, deși a scăzut procentul copiilor care fumează țigarete, consumul de tutun nu s-a redus, de fapt: „acest beneficiu este contracarat de faptul că din ce în ce mai mulţi copii şi adolescenţi de 13 - 19 ani încearcă şi apoi fumează curent ţigări electronice şi produse din tutun încălzit”, a atras atenția Ministerul Sănătății, într-un comunicat de Ziua Mondială fără Tutun.
„În România, ultimele studii realizate de Institutul Naţional de Sănătate Publică în colaborare cu OMS şi CDC Atlanta în perioada 2004 - 2018 arată o evoluţie importantă a fenomenului fumatului în rândul copiilor, adolescenţilor şi tinerilor: în rândul adolescenţilor de 13-15 ani, s-a diminuat rata de scădere a consumului de ţigări: în 2017 erau cu doar 8,3% mai puţini fumători curenţi decât în 2013, în timp ce în 2013 fuseseră cu 30,3% mai puţini fumători curenţi faţă de 2009. În acelaşi timp, adolescenţii au început să fumeze ţigări electronice astfel încât procentul elevilor care fumau curent ţigări electronice a fost, în 2017, aproape egal cu cel al elevilor care fumau ţigări 'clasice': 8,2% respectiv 8,6%", a explicat MS.
Mai mulţi băieţi par să fumeze curent ţigări electronice decât ţigări obişnuite (10,1% versus 9,8%). În anul 2017 s-a constatat că, dintre copiii care au încercat ţigaretele electronice, mult mai mulţi (53%) au ajuns să le folosească în mod curent, comparativ cu anul 2013 (37,8%). În 2017, după doar un an de promovare, produsele din tutun încălzit erau deja cunoscute de o cincime (20,6%) din elevii de 13 - 15 ani, iar 3,1% din această categorie de vârstă afirmau că fumează astfel de produse în mod curent (în ultimele 30 de zile).
Citește și: Bătălia pe fumat: sunt necesare noi restricții pentru fumători?
În rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani, evoluţia prevalenţei fumatului de ţigarete între 2010 şi 2018 a înregistrat cea mai mare creştere, de 48,3%, în rândul acestei categorii de vârstă. Astfel, dacă în populaţia generală prevalenţa fumătorilor de ţigarete a crescut cu 12,6% (de la 26,7% în 2011 la 30% în 2018), în rândul adulţilor tineri, 15-24 ani, a crescut de la 22,6% în 2011 la 33,5% în 2018.
Ministerul Sănătății a mai adăugat că adolescenţa este o perioadă-cheie pentru dezvoltarea creierului, iar nicotina afectează major circuitele cerebrale responsabile de învăţare şi de controlul atenţiei şi creşte susceptibilitatea pentru comportamente adictive. Inhalată, nicotina induce dependenţă indiferent de produsul care o furnizează (ţigară clasică, electronică sau încălzită), astfel că adolescenţii care inhalează azi nicotină, fie şi ocazional, au un risc considerabil crescut să devină adulţi care consumă zilnic tutun.
Ministerul Sănătăţii face un apel să fie conştientizat pericolul reprezentat de ţigară şi recomandă renunţarea la consumul de tutun.
În fiecare an, pe 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii împreună cu partenerii internaţionali celebrează Ziua Mondială fără Tutun, prilej pentru a reaminti tuturor cetăţenilor efectele nocive ale consumului de tutun şi ale fumatului pasiv şi pentru a descuraja utilizarea tutunului sub orice formă, menţionează MS.
La nivel global, produsele din tutun ucid peste opt milioane de oameni în fiecare an, iar peste un milion dintre aceştia mor din cauza expunerii la fumat pasiv, a atras atenția OMS.
