"De-a lungul istoriei au fost multe cazuri când nu ne-am aflat de aceeaşi parte a baricadei. În ciuda acestui fapt, nu se poate admite o viziune de tip exclusivist-reducţionist care reduce raporturile româno-maghiare la un conflict permanent şi care contribuie în acest mod la perpetuarea imaginii de duşman, afectând grav relaţiile interetnice. Plecând de la exemplul reconcilierii franco-germane, diferite comunităţi ar trebui să se bucure de dreptul de a avea o abordare şi interpretare proprie a unor evenimente istorice, fără ca acest fapt să determine indignare şi să genereze teste de loialitate aplicate acelei comunităţi de către o parte a societăţii", a afirmat Csoma Botond, la şedinţa solemnă a plenului reunit al Parlamentului, consacrată Zilei Naţionale a României.
Citește și: Jucătorul care îi dă bătăi de cap lui Gigi Becali. Bea mult și petrece: „E greu de controlat”
El a subliniat că "liderii politici şi religioşi ai românilor ardeleni ştiau foarte bine că Ardealul nu era numai românesc, ci şi unguresc, săsesc şi evreiesc, şi acest lucru s-a reflectat şi în textul Declaraţiei de la Alba Iulia".
"Mulţi dintre aceşti lideri care contribuiseră la realizarea Unirii au murit în anii '50 în temniţele comuniste, dar ne-au lăsat moştenire o Declaraţie care ar putea să ne ghideze în viitor şi să ne determine să acţionăm ca un singur organism, dar ale cărui organe necesită o atenţie diferenţiată, specială, în vederea funcţionării optime a întregii entităţi", a spus Csoma Botond.
La acest moment al discursului său, deputatul a fost întrerupt din sală de senatoarea neafiliată Diana Şoşoacă, aceasta adresându-i mai multe invective, motiv pentru care a fost necesară intervenţia preşedintelui de şedinţă, Marcel Ciolacu.
Citește și: Ucraina ia în considerare alimentarea cu energie electrică din România: A testat primul import
Csoma Botond a adăugat că "în istoria continentului european putem identifica multe cazuri când unele proiecte naţionale au fost în competiţie cu altele".
"Înţelegem semnificaţia aparte pe care o are ziua de 1 Decembrie în conştiinţa colectivă a poporului român, reprezentând punctul culminant al unui proiect naţional bine închegat. Asemenea momente de succes nu apar foarte des în viaţa unei naţiuni. Pentru maghiarii ardeleni însă acest eveniment a reprezentat începutul unei perioade pline de nesiguranţă. În secolul XXI, triumful istoric ar trebui să îşi cedeze locul cooperării într-un spirit integrator. În acest sens, propunem ca, în cazul în care vom avea o nouă Constituţie, în acest stat, minorităţile naţionale să fie definite ca factor constituant al acestui stat. Celor care suspectează, ca şi doamna senator (Şoşoacă - n.r.) mereu cu un scop ascuns şi planuri secrete ale maghiarilor din Transilvania, le transmitem că se înşeală amarnic, iar supoziţiile nefondate şi aceste vociferări îngreunează gândirea comună, planificarea şi posibilitatea identificării soluţiilor corecte. Credem că viitorul nostru este comun în această ţară, noi ne planificăm viitorul pe aceste meleaguri. Nu dorim să plecăm din această ţară şi suntem parteneri în conceptualizarea şi implementarea acelor proiecte de ţară care îmbunătăţesc viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestui stat, indiferent de etnie şi ne determină pe noi toţi să nu pornim pe calea emigraţiei. Cred că aceasta ar fi sarcina noastră comună", a transmis liderul deputaţilor UDMR.
