Summitul Trump - Xi Jinping, „glonțul de argint” care l-ar îngenunchea pe Putin. Pe ce mizează SUA

Președintele SUA, Donald Trump, intenționează să-i ceară omologului său chinez, Xi Jinping, să se implice mai activ în stoparea războiului din Ucraina. Informația a fost confirmată de Matthew Whitaker, reprezentantul permanent al SUA la NATO, într-un interviu acordat postului Fox News.

Summitul Trump - Xi Jinping, „glonțul de argint” care l-ar îngenunchea pe Putin. Pe ce mizează SUA

„Trump și Xi au multe subiecte de discutat. Principalul lucru este să ne asigurăm că China se numără printre cei care vor exercita presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului”, a declarat Whitaker.

Summitul Trump–Xi va avea loc joi, în marja forumului economic APEC din Coreea de Sud, și marchează prima întâlnire directă dintre cei doi lideri din ultimii șase ani. 

„Îl respect foarte mult pe președintele Xi și cred că vom ajunge la un acord”, a spus Trump, adăugând că plănuiește o vizită oficială la Beijing „la începutul anului 2026”.

Discuțiile ar putea aborda o serie de subiecte sensibile, de la Taiwan și restricțiile comerciale, până la criza fentanilului și rolul Chinei în relația cu Rusia.

China, cel mai puternic aliat al Rusiei

Beijingul este considerat principalul aliat economic al Moscovei, importând energie rusească în valoare de peste 219 miliarde de dolari.

Trump vrea să preseze China să aducă Rusia la masa negocierilor pentru a pune capăt războiului de trei ani cu Ucraina.

„Aș vrea ca Xi să ne ajute cu Rusia”, a spus Trump, precizând că și Xi dorește să vadă sfâșritul războiului din Ucraina.

Trump a făcut presiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, dar până în prezent președintele american, care pare să fie hotărât să pună capăt tuturor conflictelor globale, nu a reușit să obțină un acord de încetare a focului, scrie The Indepdendent.

China este cel mai puternic aliat al Rusiei și a fost acuzată în trecut de SUA că a ajutat mașina de război a lui Putin prin achiziții de petrol și furnizarea de tehnologie, o acuzație negată de Beijing.

Citește și: Lukoil în colaps. Sancțiunile lui Trump forțează compania rusă să-și vândă toate activele globale

În urma sancțiunilor occidentale, China a devenit primul consumator global de energie rusă, achiziționând petrol, gaze și cărbune rusesc în valoare de aproximativ 219,5 miliarde de dolari (164 miliarde de lire sterline). Președintele american a afirmat săptămâna trecută că președintele chinez „poate avea o influență mare asupra lui Putin”.

De atunci, Trump a devenit frustrat de Putin în urma eșecului summitului din Alaska din august și a impus sancțiuni asupra a doi giganți petrolieri ruși. „De fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, avem conversații bune, dar apoi nu se ajunge nicăieri”, a declarat Trump la începutul acestei săptămâni.

„Această abordare recunoaște că China deține o influență critică, non-militară, asupra Rusiei, fiind partenerul său economic cheie. Prin însărcinarea lui Xi cu rezolvarea conflictului, Trump folosește stilul său caracteristic de tranzacționare, dar cere și unui rival strategic să execute un obiectiv major al politicii externe a SUA”, spune Yuriy Boyechko, fondatorul organizației non-profit „Speranță pentru Ucraina”.

Citește și: Putin ironizează sancțiunile SUA. Trump: „Vorbim peste șase luni, să vedem cine are dreptate”

Războiul tarifelor lui Trump s-ar putea încheia. Ce vrea de la China

Turneul fulgerător al președintelui Donald Trump în Asia ajunge joi la apogeu, cu o întâlnire mult așteptată cu omologul său chinez Xi Jinping, prima dintre cei doi de la începutul celui de-al doilea mandat al americanului.

Casa Albă se arată optimistă în privința unui „acord de anvergură”, menit să restabilească stabilitatea economică globală.

În contextul tensiunilor comerciale, Washingtonul și Beijingul au pregătit un cadru preliminar de acord ce ar putea include oprirea tarifelor vamale majorate și relaxarea controalelor asupra exporturilor de pământuri rare, resurse esențiale pentru tehnologiile moderne.

Citește și: Donald Trump vrea un "fond al victoriei" pentru Ucraina, finanțat din tarifele noi impuse Chinei

Experții nu se așteaptă ca cele două țări să-și rezolve toate diferențele înainte de întâlnirea celor doi președinți, dar speră la progrese suficiente pentru a împiedica rivalitatea să provoace mai multe daune economice.

Piețele bursiere din întreaga lume au înregistrat luni o creștere doar la auzul posibilității discutării unui acord. Trump a contribuit la optimismul general, arătându-se încrezător într-o evoluție decisivă.

Întâlnirea de joi, care are loc în marja forumului Apec, vine după ce Washingtonul și Beijingul au majorat tarifele la exporturile reciproce și au amenințat că vor opri comerțul cu metale rare și tehnologii.

Până în prezent, Trump a reușit să încheie acorduri comerciale cu Japonia și patru țări din Asia de Sud-Est, dar adevărata provocare constă în a-l convinge pe Xi să ridice restricțiile asupra exporturilor de metale rare, să reia importurile agricole din SUA și să acorde firmelor americane o prezență mai puternică în China.

Chiar dacă Trump a intensificat presiunea tarifară asupra Chinei, pe care a început-o în timpul primului său mandat, Beijingul a ripostat cu controlul său asupra mineralelor strategice. China produce aproape 70% și prelucrează aproape 90% din elementele de pământuri rare din lume.

De asemenea, a oprit importurile agricole care ar putea afecta baza electorală republicană a lui Trump și a diversificat exporturile către diferite piețe din Asia și Africa. Într-o mișcare de represalii, China a lovit și navele americane care acostează în țară cu noi taxe portuare.

Beijingul a amenințat, de asemenea, companii americane precum Google și Nvidia cu investigații antitrust.

Bloomberg Economics estimează că o majorare de 100% a tarifelor vamale de către SUA va ridica ratele efective pentru produsele chinezești la 140%, ceea ce ar putea opri complet comerțul. Prin urmare, amenințările lui Trump de a paraliza China printr-un embargo aproape total ar provoca daune ireparabile și Americii.

Trump crede că are avantajul, dar Xi nu este dispus să se supună președintelui american, întrucât economia Chinei a rămas în mare parte neafectată de tarifele impuse de Washington până în prezent.

Administrația americană furioasă a calificat China drept „slabă”, după ce Beijingul a impus restricții la export. Dar cifrele arată că China ar putea câștiga războiul comercial.

Exporturile chineze au crescut cu 8,3% în septembrie față de anul precedent, ajungând la aproximativ 246 de miliarde de lire sterline, chiar dacă livrările către SUA au scăzut cu aproximativ 27%.

Un oficial american a declarat pentru The Financial Times că se așteaptă ca armistițiul să fie prelungit cu mai mult de perioada anterioară de 90 de zile. „Considerăm că acest lucru ar oferi o mare stabilitate și certitudine economiei globale și relației dintre SUA și China”, a declarat oficialul.

Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, care a condus partea americană a negocierilor din Malaezia, a declarat că ambele părți au convenit asupra unui cadru „foarte pozitiv”. Presa de stat chineză Xinhua a raportat că negocierile au vizat controlul exporturilor, taxele aplicate transportului maritim chinez, agricultura și fentanilul.

„Este foarte probabil ca din discuții să rezulte un cadru comercial pe termen scurt, inclusiv angajamentul Chinei de a cumpăra mai multă soia din SUA”, observă Sun Chenghao, cercetător la Universitatea Tsinghua din Beijing.

„De când China și-a diversificat importurile către Brazilia și Argentina, fermierii americani s-au confruntat cu stocuri și costuri de depozitare în creștere. Creșterea achizițiilor este, prin urmare, o concesie cu costuri reduse și impact mare – care satisface cerințele SUA și se potrivește nevoilor interne ale Chinei”, declară el pentru The Independent.

„Cu toate acestea, acest acord este mai degrabă o armistițiu tranzacțional decât o descoperire structurală. Poate include o cooperare limitată în probleme precum exporturile de pământuri rare și controlul fentanilului, dar disputele fundamentale privind tehnologia și politica industrială vor rămâne nerezolvate.

„Ambele părți par să testeze un model de angajament pragmatic, care lasă deoparte narațiunile grandioase și se concentrează pe rezolvarea concretă a problemelor. Dacă va avea succes, summitul ar putea semnala lumii că cele două mari economii învață să concureze fără confruntări, gestionând diferențele și cooperând în ceea ce privește interesele comune”, spune dr. Chenghao.

„La nivel global, o astfel de previzibilitate ar stabiliza așteptările economice și ale lanțului de aprovizionare, reducând presiunea asupra țărilor terțe de a lua partea uneia dintre părți. Chiar și un acord limitat ar demonstra că diplomația și pragmatismul rămân instrumente viabile pentru gestionarea marilor puteri în contextul rivalității.”

Analiștii economici avertizează că piețele ar putea avea parte de încă o săptămână de răsturnări de situație.

„Optimiștii piețelor globale de acțiuni au preluat din nou controlul, pe măsură ce optimismul cu privire la o potențială descoperire în relațiile dintre SUA și China stârnește apetitul pentru risc.

Însă traderii ar trebui să se pregătească pentru o volatilitate crescută, întrucât deciziile politice și rezultatele corporative dictează sentimentul”, declară Lukman Otunuga, analist senior de piață la FXTM, pentru The Independent.