Experiența USR-PLUS arată că o fuziune nu înseamnă că electoratul își urmează, automat, liderii politici.

PSD a anunțat deja că nu va face alianțe la alegerile parlamentare, deci Ponta, Tăriceanu și, eventual, Dan Voiculescu trebuie să se descurce pe cont propriu. Datele arată că le va fi foarte greu.

Tăriceanu, 9.892 de voturi în Capitală

ALDE, formațiunea înființată de Călin Popescu Tăriceanu după ruperea de PNL, a obținut în 2016, la alegerile locale, 521.845 de voturi (6,32%) – dacă luăm în considerare așa numitul vot politic, pentru consiliile județene.

Acum, a atras doar 209.411 voturi (2,91%). Partidul acesta a pierdut 300.000 de voturi în patru ani. În București, Călin Popescu Tăriceanu a primit 9.892 de voturi, adică 1,21%, mai puțin decât actorul Florin Călinescu. Nicușor Dan a avut peste 282.000 de voturi, de aproape 30 de ori mai mult decât Tăriceanu.

În 2016, ALDE a obținut 64 de posturi de primar, după aceste alegeri locale mai are doar 15.

Eșecul formațiunii era previzibil de la europarlamentare, unde ALDE a beneficiat de numai 372.000 de voturi (4,11%) și nu a trecut de pragul electoral de 5%.

Probabil cel mai vechi politician

Călin Popescu Tăriceanu este deputat din 1990, fiind mai vechi în politică decât Traian Băsescu. Cu o întrerupere între 1992 și 1996, a fost parlamentar de la primele alegeri post-decembriste până acum.

A trecut prin PNL, PNL-Aripa Tânără, Noul Partid Liberal, din nou PNL, și, din 2014, a format Partidul Liberal Reformator (PLR), care s-a transformat în ALDE după fuziunea cu Partidul Conservator.

Prima oară a candidat, tot fără succes, la Primăria București la alegerile din 1992. A fost ministru al Economiei, prim-ministru și președinte al Senatului.

Tăriceanu nu a câștigat niciodată o competiție electorală directă, pierzând de două ori alegerile pentru Primăria Capitalei (1992 și 2020), precum și o cursă pentru prezidențiale: în 2014, când a ieșit pe locul III, cu 508.000 voturi, respectiv 5,14%.

Ponta, tot mai izolat

Pro România, formațiunea înființată de Victor Ponta după ce s-a certat deschis cu Liviu Dragnea, nu a trecut de pragul electoral, la votul politic. Partidul s-a situat pe locul șase, cu 356.030 voturi (4,95%), o prăbușire evidentă față de europarlamentare, când a atras 583.000 de voturi (6,44%).

Aproape 220.000 de voturi a pierdut Ponta în circa 15 luni. Pro România va avea însă 35 de primari. Șansele unei împăcări cu PSD sunt aproape de zero: unul din bunii prieteni ai lui Marcel Ciolacu este fostul premier Mihai Tudose, care a plecat din Pro România cu scandal.

În plus, Gabriela Firea l-a acuzat pe Ponta că i-a sabotat campania pe București.

O adunare matematică a procentelor voturilor Pro România și ALDE arată că aceste formațiuni ar avea susținerea a aproape 7,3% din electorat. Însă, în timp, s-a văzut că alianța sau fuziunea unor partide nu înseamnă că, automat, se unesc bazinele electorale, ba dimpotrivă, adesea se pierde chiar și nucleul dur al formațiunii.

UDMR, la limită

Gruparea condusă de Kelemen Hunor a pierdut 30.000 de voturi, față de localele din 2016.

UDMR va avea doar patru președinți de Consiliu Județean, față de cinci, acum patru ani: în 2020, când această funcție a fost direct aleasă, a pierdut Bihorul în fața liberalului Bolojan.

Este adevărat, Alianța Maghiară din Transilvania a luat circa 18.000 de voturi de la UDMR, în competiția pentru consiliile județene din Harghita și Covasna.

În plus, în Harghita, Partidul Oamenilor Liberi, o formațiune libertariană condusă de omul de afaceri Dan Mașca, din Târgu Mureș, a obținut 7.500 de voturi, urmare a unei înțelegeri ad-hoc cu o serie de lideri maghiari locali.

Dar, chiar și cu aceste pierderi justificate, formațiunea lui Kelemen Hunor rămâne în deficit față de localele din 2016 și este sub pragul electoral de 5%.

Singurul capitol la care UDMR a ieșit în câștig, față de 2016: are acum 199 de primari, față de 195.

Unul dintre aceștia este Soos Zoltan, care a câștigat la Târgu Mureș, candidând ca independent sprijinit de UDMR. Soos Zoltan, un arheolog de 44 de ani, care are șase copii, are reputația unui Nicușor Dan al maghiarilor, deși el nu este oengist, ci ocupă, acum, funcția de director al Muzeului Județean Mureș.

Rezultate alegeri

Vot politic, la Consiliul Județean (datele exclud județele în care s-au realizat alianțe, iar rezultatele sunt imposibil de împărțit între partide. Rezultatele sunt finale și validate de Biroul Electoral Central

•  PNL 30,76% (2.212.904 voturi)
•  PSD 22,32% (1.605.721 voturi)
•  USR-PLUS 6,65% (478.659 voturi)
•  PMP 5,88% (423.147 voturi)
•  UDMR 5,28% (379.924 voturi)
•  Pro România 4,95% (356.030 voturi)
•  ALDE 2,91% (209.411 voturi)