Republica Moldova, mai aproape de UE. Bruxellesul pregătește o foaie de parcurs pentru aderare

Republica Moldova face un nou pas important pe drumul către Uniunea Europeană. Comisia Europeană pregătește o „foaie de parcurs” dedicată Chișinăului, menită să ofere o traiectorie mult mai clară către aderare, cu reforme prioritare, obiective concrete și termene orientative pentru finalizarea negocierilor.

Republica Moldova, mai aproape de UE. Bruxellesul pregătește o foaie de parcurs pentru aderare

Moldova se află într-un grup restrâns alături de Ucraina, Muntenegru și Albania, cele patru țări fiind considerate în acest moment favorite în cursa pentru următoarea extindere a Uniunii Europene, potrivit unor înalți oficiali ai Comisiei Europene citați de Politico.eu.

Schimbarea este importantă deoarece, deși Bruxellesul susține de multă vreme perspectiva europeană a acestor state, noile planuri ar urma să le ofere o imagine mult mai precisă asupra drumului pe care îl au de parcurs și a momentului în care negocierile ar putea fi încheiate, cu condiția continuării reformelor cerute de UE.

Citește și: Comisarul pentru extindere: Republica Moldova, printre țările cu cel mai mare progres spre UE

Foile de parcurs vor preciza ce trebuie să facă fiecare țară candidată, dar vor include și responsabilități pentru actualele state membre, al căror acord este indispensabil pentru avansarea procesului.

Documentele vor stabili inclusiv termene orientative pentru închiderea grupurilor de capitole, cunoscute drept „clustere” de negociere.

„Vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare. Acestea vor stabili o listă clară de priorități: termene și obiective concrete pentru a ajuta țările candidate cele mai avansate să finalizeze reformele necesare”, a transmis un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Moldova, între cele patru favorite pentru următoarea extindere a UE

Inițiativa vine după ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis în discursul privind Starea Uniunii un sprijin special pentru țările candidate „care au înregistrat cele mai mari progrese”.

Nu toate statele aflate în procesul de apropiere de UE vor beneficia însă de același tratament.

Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina, considerate într-o etapă mai puțin avansată, nu vor primi deocamdată asemenea foi de parcurs. Georgia, Turcia și Serbia rămân, la rândul lor, în afara inițiativei, pe fondul blocajelor din procesele lor de aderare și al preocupărilor Bruxellesului privind statul de drept și evoluțiile democratice.

Accelerarea extinderii are și o miză geopolitică majoră. Bruxellesul este preocupat că procesele care se întind pe perioade foarte lungi pot provoca dezamăgire în societățile statelor candidate și le pot face mai vulnerabile în fața presiunilor exercitate de puteri rivale.

Războiul Rusiei și competiția geopolitică tot mai dură au determinat UE să privească extinderea nu doar ca pe un proces administrativ, ci și ca pe un instrument strategic.

„Extinderea… rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea, însă, necesită timp”, se arată într-un proiect al revizuirii politicii europene de pre-extindere, consultat de POLITICO.

„Țările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, și să realizeze reforme de anvergură și durabile. Acest timp ar trebui valorificat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât și pentru a aprofunda integrarea treptată în domenii de interes reciproc”, se mai precizează în document.

Bruxellesul pregătește UE pentru primirea unor noi membri

În paralel cu accelerarea negocierilor, Comisia Europeană analizează modalități prin care statele candidate să fie integrate treptat în anumite politici și proiecte europene înainte de aderarea propriu-zisă. Progresele în reforme ar putea fi astfel recompensate prin acces mai larg la beneficii economice și inițiative comune ale Uniunii.

Revizuirea politicii de pre-extindere, coordonată de Alexandre Adam, consilier apropiat al Ursulei von der Leyen, urmează să fie prezentată înalților oficiali europeni pe 6 octombrie.

Von der Leyen și comisarul european pentru extindere, Marta Kos, vor propune și schimbări privind funcționarea internă a Uniunii, astfel încât admiterea unor noi membri să nu permită ulterior blocarea unor politici esențiale sau încălcarea angajamentelor asumate în timpul negocierilor.

Printre variantele analizate se numără clauze de urgență și perioade de tranziție înainte ca anumite drepturi asociate statutului de membru să fie acordate integral.

„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate acomoda un număr mai mare de membri prin adaptări țintite, în mare parte în cadrul tratatelor existente”, se precizează în proiect.

Subiectul rămâne sensibil pentru actualele capitale europene, deoarece orice nouă aderare necesită acordul unanim al statelor membre. Experiențele în care dreptul de veto a fost folosit pentru blocarea unor decizii importante ale UE au amplificat prudența în privința viitoarelor extinderi.

Ritmul admiterii noilor membri va fi discutat la nivel înalt la summitul european programat să înceapă pe 15 octombrie la Bruxelles. Pe agenda Consiliului European este prevăzută o „discuție strategică privind extinderea și reformele interne”, iar Comisia va încerca să obțină sprijin politic pentru accelerarea procesului.

Marta Kos și-a exprimat deja speranța că noile propuneri vor transforma următoarele luni într-o „toamnă a extinderii”.