România și alte state din Estul Europei să intre sub influența Rusiei, ar fi dorința lui Vladimir Putin conform informărilor despre negocierile cu SUA care au avut loc la Raid.
Rusia vrea să-și facă din SUA un alita de tip Ialta.
Cristian Diaconescu, șeful cancelariei prezidențiale a spus că SUA au refuzat pentru moment însă nu sunt niciun fel de garanții că acest lucru nu se va întâmpla pe viitor.
Putin vrea ca România să intre sub influența Rusiei. Diaconescu: ”Am fost informați despre discuții”
Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat miercuri seară la Antena 3 CNN că în negocierile SUA-Rusia de la Riad, delegația rusă a cerut o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea Statelor Unite din estul Europei, inclusiv din România. „Statele Unite au refuzat, în acest moment”, a spus Diaconescu.
Întrebat dacă România are garanții în acest moment că acest lucru nu se va întâmpla, fostul ministru de externe a răspuns: „Nu avem garanții”.
Citește și: Trump, atac violent la adresa lui Zelenski: ”Dictator fără alegeri, ar face bine să se miște repede”
Două aspecte – să știe dacă va obține un ascendent pentru a-și face din SUA un aliat pentru proiecte de tip Yalta. Al doilea aspect, în condițiile în care nu s-ar realiza așa, să convingă partea americană pentru divizări în relația transatlantică. Situația se poate schimba de la o oră la alta sau de la zi la zi.
Nu au reușit să-i convingă pe americani. Ei au vrut să meargă la această întâlnire pentru a transmite un semnal, pentru ca Rusia să intre într-o logică de disponibilitate privind criza. Au abordat pragmatic și tranzacționist în sensul asumării unor responsabilități, partajate între europeni și americani privind criza ucraineană.
Atâta vreme cât astăzi concluzia părții americane este aceea că Rusia nu a dat semnale pentru o cosntrucție pozitivă, din perspectiva solicitării Moscovei privind regimul de sancțiuni, SUA nu va ridica regimul de sancțiuni. Situația va evolua.
Acum discutăm despre europeni, într-adevăr, președintele Macron și aici aș vrea să fac o paranteză, discuția cu președintele Bolojan a fost extrem de interesantă, la discuție a fost și o întreveredere bilaterală România-Franța.
Din câte știu a fost una extrem de bună și președintele Macron și-a asumat și o serie de declarații publice. Se pare că dincolo de anumite disfuncționalități de parcurs, Franța consideră că parteneriatul de 16 ani poate avea în continuare o consecință strategică semnificativă”, a declarat Diaconescu.
Ce-și dorește Putin de la NATO
Cristian Diaconescu a explicat ce și-au dorit rușii de la negocierile cu americanii.
„Așteptările lor țin de faptul că la un moment dat SUA ar determina înăuntrul NATO partenerilor europeni să retragă garanțiile de securitate ale NATO pe aliniamentul din 1997.
Citește și: Donald Trump îl contrazice pe Marco Rubio și dă vina pe Ucraina pentru că a fost atacată de Rusia
Deci ca noi, cei intrați după 1997, să nu mai beneficiem de aceste garanții, urmând ca, privind situația din aceste zone să intrăm într-un context de negociere în care nu am fi implicați, ca la Yalta, și care în mod evident ar duce la recunoașterea unei zone de influență a Rusiei. Nu e interpretarea mea, e declarația lor.
Diaconescu spune că România a fost informată despre aceste discuții.
„Am fost informați, are o relevanță din ce privește relevanța României. Le-am primit, nu le-am cerut noi. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții”, spune acesta.
„Sunt puse în discuții teme pe care președintele Bolojan le-a anunțat în ce privește 1. garanții de securitate în condiții excepționale pentru Ucraina. 2. O poziționare a armatei europene, Emmanuel Macron a avut această idee cu timp în urmă, atunci Bucureștiul s-a grăbit să respingă, am trecut peste moment. Tema va fi discutată în interiorul european.
Citește și: Donald Trump, după reuniunea SUA-Rusia: „Există riscul celui de-Al Treilea Război Mondial”
Prevalează anumite formate informale -grupuri de state – pentru că se încearcă conturarea unei poziții comune prin consultări în funcție de amenințări, interese care sunt deosebite, sigur nu va fi evitat niciun stat european membru NATO sau UE, doar că la unele poziția e cunoscută, deci participarea lor nu reprezintă o valoare adăugată ci o problemă de blocaj.
Vom încerca iar Rusie va vedea acest lucru ca înăuntrul european dar și în relația cu SUA să retransmitem semnalul de solidaritate. Deschiderea privind Moscova e doar temporară cum spun americanii să avem în vedere că e un început și nu un sfârșit.
Evident încetarea războiului în Ucraina ca să nu mai moară oameni e clar o soluțiep e care și-o dorește toată lumea. Consecințele ulterioare nu se rezolvă într-o zi, într-o săptămână sau o lună. America nu va periclita relația cu UE din perspectivă economică, strategică, de stabilitate, sunt multe cifre din acest punct de vedere în favoarea dezideratelor Rusiei, exclus. Să fim atenți la nuanțe”, a mai spus Cristian Diaconescu.
Reprezentanții Rusiei și ai SUA au avut negocieri în Arabia Saudită, fără participarea europenilor sau a ucrainenilor.
În acest context, în Franța, Emmanuel Macron a organizat discuții cu liderii europeni despre Ucraina și securitatea continentului.
Ce s-a întâmplat la Ialta
La Ialta, în februarie 1945, liderii SUA, Uniunii Sovietice și Marea Britanie (Roosevelt, Stalin și Churchill) s-au întâlnit și au stabilit configurația lumii după cel de-al Doilea Război Mondial, eveniment care a devenit sinonim cu momentul în care superputerile învingătoare au decis soarta țărilor europene, unele aliate, peste capul lor. Este larg considerată de istorici înțelegerea care a aruncat România și alte țări din Est în comunism, sub Rusia, și a salvat de comunism unele țări estice, precum Grecia.
