Nicușor Dan poate fi demis cu votul a 4.500.000 de români. Condiția esențială pentru validarea referendumului
Președintele Nicușor Dan poate fi demis cu votul a doar 4.500.000 de români în cazul suspendării sale din funcție și organizării unui referendum pentru demiterea sa. Există, însă, o condiție esențială pentru validarea rezultatelor referendumului, o prevedere introdusă în 2019.
În actuala criză politică se vorbește că Nicușor Dan ar putea fi demis după ce, inițial, s-ar vota în Parlament suspendarea sa.
În ciuda faptului că își dorește să fie „un mediator”, AUR îl acuză de încălcarea Constituției, din cauză că nu oferă mandatul de prim-ministru acestui partid, al doilea din legislativ ca număr de mandate, după PSD.
Dar problema suspendării și demiterii președintelui țării e un proces complicat, după cum au arătat și cele două suspendări prin care a trecut fostul șef al statului, Traian Băsescu, în 2007 și 2012.
Schimbările legislative din ultimii ani îl fac pe actualul șef al statului mult mai vulnerabil la un referendum de demitere decât era Traian Băsescu la vremea sa.
Nicușor Dan poate fi demis doar în urma unui referendum național
Nicușor Dan se confruntă cu una dintre cele mai grave crize politice pe care un președinte al României a avut-o de înfruntat în ultimii 36 de ani.
După demiterea de către Parlament, la 5 mai, a guvernului Ilie Bolojan, partidele din fosta Coaliție nu au reușit nici acum să se pună de acord în privința unui nou premier, guvern și obținerea unei majorități în legislativ.
În acest haos politic s-a cerut de către unele voci, mai ales din AUR, suspendarea și, eventual, demiterea ulterioară a președintelui Nicușor Dan.
Dar lucrurile nu sunt deloc simplu de îndeplinit, mai ales în privința celei de-a doua părți.
Conform Constituției, la articolul 95, punctul 2, suspendarea din funcție a șefului statului poate fi inițiată de o treime din numărul total de parlamentari, potrivit presidency.ro. Cum aceștia sunt 465, înseamnă că 156 ar fi suficienți pentru acest demers.
Pentru asta ar fi nevoie de coalizarea voturilor a cel puțin două forțe politice parlamentare, doar una neputând, în actuala structură a Parlamentului, să inițieze suspendarea doar prin voturile sale.
Dar, presupunând că asta s-ar întâmpla, ar fi apoi nevoie de majoritatea numărului de parlamentari, adică 233, pentru votarea respectivei propuneri de suspendare.
Citește și: 77% din votanții lui George Simion vor ca Nicușor Dan să fie suspendat. Ce rezultate vor fi la un referendum
Un număr care este același, firește, cu cel necesar pentru a forma o majoritate care să susțină un nou guvern, lucru care nu se reușește de aproape două luni.
Să presupunem, din nou, că s-ar găsi, totuși, această majoritate, printr-o alianță făcută strict în scopul suspendării președintelui.
Din acel moment, Nicușor Dan ar fi suspendat, funcția fiind ocupată de al doilea om în stat, președintele Senatului. La ora actuală, acesta este Mircea Abdrudean, din PNL.
În acest moment, Constituția prevede că, pentru a fi demis, trebuie organizat un referendum național în termen de 30 de zile, cetățenii fiind chemați să se pronunțe în privința acestei decizii.
Prin acest proces a trecut Traian Băsescu, atât în primul, cât și al doilea său mandat de președinte.
Citește și: AUR vrea referendum de demitere pentru Nicuşor Dan. Miza e propaganda "trupe româneşti în Ucraina”
În 2007, la inițiativa PSD, susținut și de alte partide-satelit, Parlamentul a votat, pe 19 aprilie, suspendarea lui Băsescu, funcția fiind preluată interimar de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului de la acel moment.
Referendumul a fost organizat pe 19 mai 2007 și a adus o mare victorie pentru Traian Băsescu.
Traian Băsescu a fost suspendat din funcție în 2007 și 2012
Astfel, 74,48% dintre cei care și-au exprimat votul au fost împotriva demiterii acestuia, în timp ce doar 24,74% au fost de acord cu o asemenea măsură.
Băsescu a revenit la Cotroceni, iar în decembrie 2009 a obținut al doilea mandat prezidențial, după o luptă strânsă și controversată cu candidatul PSD, Mircea Geoană.
Dar, în 2012, la inițiativa coaliției USL (PSD+PNL) a fost votată, pe 6 iulie, o nouă suspendare a șefului statului, strângându-se 256 de voturi în acest sens.
A urmat o perioadă extrem de tensionată, în plan politic și contituțional, Curtea Constituțională decretând că referendumul de demitere trebuie aprobat de majoritatea cetățenilor înscriși pe listele electorale, în timp ce inițiatorii suspendării, care aveau guvernul, au dat o Ordonanță de Urgență prin care referendumul ar fi trecut doar cu majoritatea celor prezenți la vot.
Referendumul a avut loc pe 29 iulie 2012. Din numărul total al cetățenilor cu drept de vot care se ridica la 18.292.464, la vot s-au prezentat 46,24% dintre români.
87,52%, adică 7.403.836, au votat DA, fiind în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu, în timp ce doar 11,15%, 943.375 persoane, au votat NU,
Însă, cum la vot s-au prezentat doar 46,24% dintre persoanele cu drept de vot și nu peste 50%, Curtea Constituțională a decis, în 21 august, invalidarea referendumului și menținerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, acesta ducându-și mandatul până la final.
Potrivit datelor de la alegerile prezidențiale din mai 2025, în urma cărora Nicușor Dan a devenit președinte, la scrutinul de anul trecut 17.988.218 de cetățeni au fost înscriși pe listele electorale permanente, conform rezultatevot.ro.
Dacă s-ar ajunge la un nou referendum de demitere a președintelui și păstrând datele existente în 2025, situația lui Nicușor Dan ar fi diferită de cea a lui Băsescu.
De ce? Pentru că, din mai 2019, Parlamentul a modificat Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului într-un sens defavorabil șefului statului.
Astfel, în Secțiunea 2 a actului legislativ, Referendumul privind demiterea Preşedintelui României, există următorele dispoziții:
ART. 8
Referendumul pentru demiterea Preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, în condiţiile prevăzute la art. 95 din Constituţie.
ART. 9
Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin "DA" sau "NU" la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?"
ART. 10*)
Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
În privința acestui ultim articol, conform textului publicat pe roaep.ro, se precizează că articolul 10 a fost modificat prin articolul unic din Legea nr. 131/2012 pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, OUG dat de guvernul Victor Ponta.
Documentul poate fi găsit AICI. Anterior publicării acestei legi, „Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 731/2012, a constatat că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente”, se mai arată în varianta modificată a Legii Referendumului din 8 mai 2019.
Prin urmare, dacă luăm în calcul un număr similar de persoane înscrise pe listele electorale la alegerile de anul trecut, de 17.988.218, ar rezulta că, în primul rând, referendumul ar fi validat dacă la el s-ar prezenta jumătate plus unu dintre aceștia. Aceasta ar însemna cel puțin 9.000.000 de români care ar vota.
O a doua condiție ar fi ca, pentru demiterea lui Nicușor Dan, să voteze majoritatea simplă a celor care s-ar prezenta la referendum.
Acest lucru înseamnă că ar fi nevoie ca cel puțin 4,5 milioane de persoane să voteze pentru demitere, cu condiția ca cel puțin 9 milioane de oameni să vină la vot.
Ca o comparație, la alegerile de anul trecut, în turul 2, în care lupta s-a dat între Dan și George Simion, actualul președinte a fost votat de 6.168.642 persoane (53,60%), în timp ce contracandidatul său a obținut 5.339.053 (46,40%).
