Zi decisivă la Cotroceni. Nicuşor Dan caută al patrulea premier: PSD îl propune pe Grindeanu
Nicuşor Dan cheamă luni partidele la noi consultări pentru desemnarea premierului și promite un nume până la finalul zilei. După trei tentative eşuate, România poate ajunge constituţional la alegeri anticipate, însă preşedintele încearcă să evite dizolvarea Parlamentului.
România intră luni într-o nouă zi decisivă a crizei politice care durează din luna mai. Preşedintele Nicuşor Dan primeşte, începând cu ora 14.00, delegaţiile partidelor parlamentare la Palatul Cotroceni, iar la finalul consultărilor este aşteptat să anunţe al patrulea candidat la funcţia de premier.
Zi decisivă la Cotroceni. Nicuşor Dan caută al patrulea premier: PSD îl propune pe Grindeanu
Discuţiile încep cu PSD, la ora 14.00, urmat de AUR, la 14.30, PNL, la 15.00, USR, la 15.30, UDMR, la 16.00, şi Grupul Minorităţilor Naţionale, la 16.30. De la ora 17.00 vor intra la consultări, pe rând, S.O.S. România, POT, Uniţi pentru România şi PACE - Întâi România. Ultimii sunt parlamentarii neafiliaţi, programaţi la ora 19.00, potrivit News.ro.
La capătul discuţiilor, Nicuşor Dan ar urma să anunţe noul premier desemnat, după eşecurile lui Eugen Tomac, Adrian Veştea şi Siegfried Mureşan.
Miza este uriaşă. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 prin moţiune de cenzură, iar România este condusă de atunci de un Executiv interimar. Blocajul politic începe să producă însă probleme administrative şi bugetare: este necesară o rectificare, iar pregătirea bugetului pentru 2027 nu mai poate fi amânată.
Prima încercare de formare a unui nou Executiv s-a încheiat înainte de votul Parlamentului. Eugen Tomac şi-a depus mandatul după ce a constatat că nu poate construi o majoritate.
Adrian Veştea, a doua propunere a preşedintelui, a ajuns în Parlament pe 22 iunie, dar cabinetul său a primit numai 189 de voturi „pentru”. Doar 287 dintre cei 465 de parlamentari au fost prezenţi. Eşecul a provocat tensiuni puternice în PNL, Ilie Bolojan acuzând atunci „jocuri de culise” şi trădări.
A treia încercare i-a revenit lui Siegfried Mureşan, desemnat pe 19 septembrie. Nici acesta nu a reuşit să strângă cele minimum 233 de voturi necesare învestirii, Guvernul propus de el primind doar 182.
Citește și: Nicușor Dan convoacă luni partidele la Cotroceni: PSD și AUR, primele la consultări. Programul complet
Constituţia permite acum dizolvarea Parlamentului
După respingerea cabinetelor Veştea şi Mureşan, sunt întrunite condiţiile constituţionale care îi permit preşedintelui să dizolve Parlamentul.
Articolul 89 din Constituţie stabileşte că şeful statului poate lua această decizie, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi au fost respinse cel puţin două cereri de învestitură.
Dizolvarea Parlamentului nu este însă automată, iar Nicuşor Dan a transmis repetat că nu doreşte alegeri anticipate.
„E momentul ca această criză politică să se încheie. E momentul ca partidele să privească dincolo de gardul de partid, să privească la interesul naţional. Alegerile anticipate nu sunt o soluţie, dimpotrivă, ar fi o continuare a instabilităţii şi a neîncrederii - şi a cetăţenilor români, şi a pieţelor financiare. Indiferent de ce se va întâmpla, România îşi va păstra traiectoria financiară, există consens politic pe chestiunea asta”, a transmis Nicuşor Dan, preşedintele României.
Şeful statului a insistat ulterior că preferă o soluţie negociată între partidele parlamentare.
„Eu îndemn partidele - pentru că e o chestiune serioasă, totuşi - îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc. Asta înseamnă câteva luni în plus de incertitudine şi cred că românii... în momentul ăsta îşi doresc să se termine criza asta într-un fel sau altul şi felul ăsta nu poate să fie decât unul negociat de partide.
Alegerile anticipate sunt rele în primul rând pentru cetăţeni, după aceea şi pentru partide. Când eşti politician trebuie să te uiţi la ce vor cetăţenii. E o stare de insecuritate şi cred că e momentul să închidem criza asta”, a declarat Nicuşor Dan, într-un interviu acordat Antena 3.
Poziţia preşedintelui a fost remarcată şi de S&P în raportul prin care agenţia a reconfirmat ratingul de ţară. Analiştii agenţiei consideră puţin probabil scenariul anticipatelor şi mizează pe prezentarea unui plan fiscal credibil pentru perioada 2027-2028.
PSD îl propune pe Grindeanu, USR și AUR cer anticipate
Partidele ajung la Cotroceni cu poziţii greu de conciliat.
PSD va solicita mandatul pentru formarea Guvernului şi îl va propune din nou pe Sorin Grindeanu pentru funcţia de premier. Senatorul Daniel Zamfir a anunţat că social-democraţii iau în calcul inclusiv varianta unui guvern minoritar PSD sau a unui Executiv construit în jurul partidului.
Grindeanu s-a declarat pregătit să preia funcţia şi a precizat că, dacă va fi desemnat, va negocia cu toate forţele parlamentare, inclusiv cu AUR.
Aici apare însă una dintre liniile roşii trasate de preşedintele Nicuşor Dan, care a anunţat că nu va accepta aducerea AUR la guvernare.
„Nu dintr-o lipsă de respect faţă de simpatizanţii AUR, ci pentru un mandat pe care cetăţenii mi l-au dat acum un an şi patru luni şi mandatul ăsta spune păstrarea direcţiei pro-occidentale şi o traiectorie financiară fără turbulenţe pentru o stabilizare financiară a României şi, din păcate, cum am văzut în multe manifestări, AUR nu îndeplineşte aceste condiţii”, a declarat Nicuşor Dan.
Preşedintele consideră că participarea AUR la guvernare ar putea afecta relaţiile României cu partenerii occidentali atât în domeniul securităţii, cât şi în relaţia cu Uniunea Europeană.
AUR susţine, în schimb, că nu va vota un Executiv din care nu face parte și merge până la capăt cu scenariul anticipatelor. George Simion a mers chiar mai departe şi a condiţionat sprijinirea unui nou guvern de situaţia lui Călin Georgescu, aflat în arest preventiv pentru înşelăciune.
„Nu vom vota nicio altă variantă de guvern până nu îl eliberaţi şi îi faceţi dreptate lui Călin Georgescu”, a declarat George Simion, preşedintele AUR, în plenul Parlamentului.
Liderul AUR a anunţat anterior arestării lui Georgescu - constituirea unei echipe de negociere pentru discuţii cu celelalte partide şi susţine că formaţiunea sa trebuie să intre la guvernare. În caz contrar, partidul cere revenirea la urne şi ameninţă inclusiv cu demersuri pentru suspendarea preşedintelui dacă acesta refuză convocarea anticipatelor.
PNL merge la consultări fără propunere de premier
PNL nu va prezenta luni un candidat propriu pentru funcţia de premier. Ilie Bolojan a anunţat că liberalii vor discuta cu persoana desemnată de Nicuşor Dan înainte de a hotărî dacă îi acordă sprijin parlamentar.
„Anunţul pe care-l fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuţii cu premierul desemnat şi vom lua o decizie care va ţine cont în mod cert de interesele României şi de ceea ce putem noi face în condiţiile date”, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele PNL şi premierul interimar, la Digi24.
USR merge la Cotroceni cu o poziţie radical diferită: cere alegeri anticipate şi exclude participarea la un Executiv în care PSD ar avea miniştri.
„Poziţia USR e clară: în acest moment, soluţia pentru ieşirea din criză în care PSD şi AUR au aruncat ţara sunt alegerile anticipate. Politicienii trebuie să se întoarcă în faţa cetăţenilor, să le ceară din nou votul şi să le ofere posibilitatea de a decide cine şi cu ce mandat va conduce România”, a transmis Dominic Fritz, preşedintele USR.
UDMR cere, dimpotrivă, încheierea rapidă a blocajului şi avertizează că un nou scrutin ar putea întări considerabil AUR.
„Nu noi avem nevoie de guvern. Nu USR, nu PNL şi nu PSD are nevoie de guvern. România are nevoie de guvern. Omul când îşi pierde răbdarea, când societatea îşi pierde răbdarea, nu mai are încredere în instituţii, nu mai are încredere în politicieni şi îşi ia soarta în propriile mâini, iar reacţia va fi pe măsură. Va alege ceea ce este mai rău pentru ţara noastră, va alege extremele, va alege populismul, va alege ceva care poate arată bine, poate sună bine, dar este ca o poză a deşertului la răsărit, un kitsch politic”, a declarat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.
Liderul UDMR estimează că, în cazul anticipatelor, AUR ar putea ajunge la 35-40% şi pe primul loc, fără ca structura politică fundamentală a viitorului Parlament să se schimbe. În opinia sa, partidele trebuie să găsească o formulă care să permită funcţionarea unei majorităţi până în 2028.
