Fostul premier Marcel Ciolacu afirmă că România nu este în niciun colaps economic, iar austeritatea nu reduce deficitul, dimpotrivă, îl adânceşte.
Ciolacu afirmă că reforma fiscală era oricum prevăzută în PNRR şi trebuia făcută. ”Frica de ”junk” – motiv pentru austeritate oarbă?! Cine profită, de fapt, de panica indusă populaţiei şi firmelor româneşti? (...)
Aud, însă, tot mai des în ultima perioadă acuzaţii dure şi teorii alarmiste despre aşa-zisul ”dezastru economic” în care am lăsat România.
Marcel Ciolacu: România nu este în niciun colaps economic. Doar unii ar vrea să credeţi asta
Unii văd că îmi fac şi plângeri penale de un ridicol fără margini, fără să ştie că execuţiile bugetare sunt publice şi oricine poate verifica foarte simplu cum au fost cheltuiţi banii publici.
Dar dacă trebuie să fac şi puşcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete.
Dincolo de perdelele de fum, cred cu tărie că a venit timpul să vorbim cu mult calm şi seriozitate despre realitate”, a scris pe Facebook Marcel Ciolacu, conform News.ro.
Citeşte şi: Boloş: Finanţele au avertizat repetat Cabinetul Ciolacu asupra efectelor cheltuielilor crescute
Potrivit acestuia, ”REFORMA FISCALĂ este parte a angajamentelor luate de fosta guvernare de dreapta prin PNRR”.
”În traducere, şi cu deficit de 3% din PIB, această reformă trebuia făcută. Nu există loc de întors.
Cât am fost premier, am negociat în permanenţă cu cei de la Comisie, tocmai pentru ca măsurile fiscale să nu fie foarte abrupte şi să nu ducă la recesiune economică.
Nimeni, însă, de la Comisie nu ne-a impus ceva anume, măsurile au fost tot timpul la latitudinea noastră. De aceea, am şi militat pentru sistemul de impozitare progresiv.
Citeşte şi: Ciolacu: "Digitalizarea administrației publice, cheia reducerii birocrației. Creștem transparența"
Toate ţările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică şi socială.
Să alegi acum creşterea TVA şi taxe pe pensii - punând toată povara consolidării pe cei cu venituri mici şi medii (o scădere, în fapt, a puterii de cumpărare cu 20-25%!) doar pentru că, ideologic refuzi o măsură cu acelaşi impact- precum impozitul progresiv - este o mare greşeală.
Şi nu o spun eu, o spun BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană şi experţii OECD”, a mai transmis fostul premier. Acesta susţine că ”România nu este în nici un colaps economic”.
Citeşte şi: Guvernul Ciolacu pune presiune pe PNRR: Evaluare strictă pentru progresul României
”Doar unii ar vrea să credeţi asta, pentru a-şi putea justifica mai uşor faptul că au intrat cu drujba în economie şi în veniturile populaţiei.
Vă invit să vă gândiţi cum poate arăta un dezastru cu autostrăzi în construcţie, cu salarii şi pensii mai mari, cu şantiere peste tot şi cu 180 de mii de locuri de muncă noi?!”, a mai scris Ciolacu.
Acesta prezintă o serie de cifre:
PIB-ul României a crescut cu 46% în doar 3 ani – de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 de miliarde de euro în 2024. Noi n-am intrat în recesiune, în timp ce 10 ţări UE au avut scădere economică în ultimii 3 ani.
Pensia medie - peste 500 de euro
Puterea de cumpărare a salariului minim şi a pensiei medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a ajuns la peste 1.000 euro, iar pensia medie la peste 500 euro.
Investiţiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021, la 120 miliarde în 2024. În 2025 mergem spre 149 miliarde – un nou record.
Aşa a fost posibil să începem marile şantiere de infrastructură amânate timp de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Piteşti-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Piteşti.
Zeci de şcoli, grădiniţe
Cele trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcţie), 14 spitale noi pe PNRR dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru marii arşi.
Zeci de şcoli şi grădiniţe. Şi da - aici intră şi programele pe CNI sau Anghel Saligny, care au însumat zeci de miliarde de lei şi care au însemnat creşterea nivelului de trai în satul românesc prin reţele de apă, gaze şi canalizare, drumuri moderne, centre de învăţământ sau unităţi sanitare.
Aceste programe văd că se chinuie unii să le închidă acum. Am întors în economie sub formă de scheme de ajutor, subvenţii şi garanţii 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021.
"Inflaţia s-a redus datorită nouă"
REPET: 6-8% din PIB faţă de 1,9% în perioada guvernelor de dreapta, la deficite similare. România a egalat Polonia şi a depăşit Ungaria, Slovacia şi Grecia în clasamentul european al dezvoltării.
Inflaţia s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după ce am plafonat preţurile la energie şi alimentele de bază. Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu faţă de momentul preluării guvernării.
Rezervele valutare ale BNR au ajuns la 72 miliarde euro – un maxim istoric. ”Totuşi, am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană anul trecut.
Nicio rectificare bugetară, pentru evitarea presiunilor anului electoral
Am cheltuit ”în neştire” 65 de miliarde de lei din Fondul de Rezervă. Pentru pile, amante, sinecuri. Aţi auzit deja asta. Dar oare este adevărat?! Adevărul este că anul trecut NU s-a făcut nicio rectificare bugetară.
La propunerea Ministrului de Finanţe, am acceptat să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile anului electoral ar fi riscat o explozie şi mai mare a cheltuielilor publice.
Acesta este motivul pentru care banii au fost alocaţi direct prin Fondul de Rezervă, nu prin rectificări”, a mai transmis fostul premier.
PSD a avut premier doar un an şi zece luni
Acesta explică, de asemenea, unde s-au dus banii. ”În primul rând, nu am preluat România cu un deficit de sub 3%, ci de aproape 7%.
E simplu să spui ”PSD este vinovat”, dar PSD a avut premier doar un an şi zece luni din ultimii 5 ani şi jumătate. Acesta este adevărul.
Am intrat la guvernare după ce deficitul a explodat nepermis, în urma a tot felul de cheltuieli nesăbuite: sute de milioane de euro către diverşi afacerişti obscuri, achiziţii de rachete în avans, jaful din pandemie cu măşti neconforme, miliardul de euro pe vaccinuri şi aşa mai departe.
Alţii au crescut datoria publică
Adăugaţi la asta liberalizarea haotică din energie şi războiul din Ucraina, care au dus la explozia dobânzilor şi veţi avea tabloul complet.
Apropos, astăzi plătim dobânzi la împrumuturile uriaşe de atunci, care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în numai doi ani”, a mai transmis Ciolacu.
Fostul premier spune că a crescut deficitul în timpul guvernării sale, dar 80% din acest deficit a mers în investiţii: drumuri, spitale, şcoli, apă şi canalizare, infrastructură.
Am recalculat pensiile
”Am plătit bursele mărite elevilor şi studenţilor, conform Legilor Educaţiei promovate de preşedintele Iohannis.
Am recalculat pensiile, conform jalonului asumat în PNRR – o lege despre care atât Banca Mondială, cât şi Comisia Europeană au spus că este sustenabilă şi că face ordine în sistemul de pensii.
Să se dea vina acum pe pensionari pentru deficit mi se pare nu numai o minciună, ci şi o mare ticăloşie.
Am crescut consistent atât salariile din educaţie (mai ales ale profesorilor debutanţi), cât şi ale personalului din sănătate, poliţie, armată sau administraţie publică.
Avans din Legea salarizării
Vă amintiţi când toate aceste categorii erau în Piaţa Victoriei, iar cei care astăzi spun că nu trebuiau mărite salariile erau primii care atunci susţineau fix contrariul?!
Aceste majorări au fost considerate un avans din Legea salarizării, alt jalon fundamental din PNRR care trebuia făcut anul trecut şi care a fost amânat tocmai din cauza constrângerilor bugetare.”, a mai transmis Ciolacu.
”Astfel, am considerat că un deficit care merge pe investiţii este un deficit care se acoperă sustenabil pe termen mediu. Banii băgaţi în economie se multiplică şi revin la buget în 3-5 ani.
Dezvoltare inteligentă
Asta se numeşte dezvoltare inteligentă. Aşa au crescut şi s-au modernizat toate ţările europene”, arată acesta.
Potrivit acestuia, ”panica este mai periculoasă decât deficitul” şi oferă exemple ale altor ţări cu deficite mari. ”Austeritatea oarbă NU reduce deficitul – îl adânceşte. Scade consumul. Se taie investiţii.
Economia se contractă. Şi atunci chiar avem o problemă structurală serioasă. Austeritatea oarbă nu duce la nimic bun. Doar transformă criza bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică.
Asta vrem? O economie frânată, o populaţie speriată şi investiţii blocate? Toate aceste lucruri ne-ar costa infinit mai mult”, a mai transmis Marcel Ciolacu.
Marcel Ciolacu: România nu este în niciun colaps economic - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
Acesta se declară de acord că trebuie scăzut deficitul: ”De asta şi avem un Plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe 7 ani. Atenţie – pe şapte ani.
Nu trebuie însă să dăm cu barda cuprinşi de false impulsuri mesianice şi impresii de eroi economici, ci doar să reducem risipa - fără a strivi economia. În definitiv, populaţia şi economia ce vină au?!
Românii nu sunt cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Şi nu există alt scop al politicilor publice decât creşterea bunăstării populaţiei”.
”Aveţi idee de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câştigurilor de pe bursă şi din criptomonede? Sau pe profiturile excesive ale multinaţionalelor?
Oare pentru că îi deranjau tocmai pe cei mai bogaţi?! Dar companiile profitabile de stat de ce trebuie vândute la bucată?!”, a încheiat Ciolacu.
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri situaţia economică dificilă şi un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului.
