„De când am intrat la guvernare prioritatea noastră a fost stabilitatea țării și buna guvernare, astfel încât românii și economia româneasca să treacă mai ușor peste multiplele crize cu care ne confruntăm.
Este clar că în acest moment agenda românilor nu mai coincide cu agenda politică, iar eu am promis că niciodată nu am să pun interesele politice mai presus de intereselor românilor.
De aceea, cred că, în acest moment, prioritatea tuturor decidenților politici trebuie să fie rezolvarea solicitărilor sindicatelor, dar și restanța majoră privind reforma pensiilor speciale.
Până la rezolvarea acestor două priorități, orice negociere privind viitorul Cabinet trebuie suspendată.
Coaliția are datoria să se reunească în primul rând pentru urgențele românilor, iar programul de guvernare viitor este obligatoriu să prevadă soluțiile sustenabile și un termen clar pentru noua lege a salarizării”, afirmă Marcel Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Citește și: PNL afirmă că negocierile pentru formarea noului guvern nu sunt blocate şi vrea UDMR în Coaliţie
Rotativa guvernamentală, în impas. UDMR a amenințat cu ieşirea din guvern dacă pierde Dezvoltarea, Grindeanu nu vrea să renunțe la Transporturi
Negocierile de formare a noului cabinet, cu prim-ministru PSD, s-au blocat joi, după o rundă dură de negocieri, la Palatul Victoria, în care Kelemn Hunor ar fi amenințat că rupe coaliția și UDMR iese de la guvernare.
Miza cea mare ar fi portofoliul de la Ministerul Dezvoltării ocupat de Cseke Attila-Zoltán. PSD ar vrea să folosească acest minister pentru un troc cu PNL.
PSD ar rămâne cu portofoliul de la Transporturi, care - după rotația premierilor - ar trebui să meargă la PSD. În schimb, PSD ar oferi liberalilor portofioliul de la Dezvoltare care este, acum, al UDMR.
Surse politice au precizat pentru Newsweek România că premierul Ciucă nu are de gând să preia portofolioul Dezvoltării.
Citește și: Coaliția ar putea relua luni negocierile. Antal Arpad: „Noi ne dorim să continuăm guvernarea”
Iniţial, a apărut informaţia că, din contră, PSD şi PNL, prin liderii Ciolacu şi Ciucă, s-au înţeles să scoată de facto UDMR de la guvernare, prin comasarea şi permutarea unor ministere, de la UDMR la cele două partide.
O variantă ar fi împărţirea portofoliilor de la Dezvoltare (gestionat acum de Cseke Attila; care include uriaşul program "Anghel Saligny") şi Mediu (gestionat acum de Tanzos Barna) între PSD şi PNL şi comasarea Ministerului Sporturilor (gestionat acum de Eduard Novak) cu Ministerul Familiei, unde Gabriela Firea ar urma să rămână ministru.
Alte surse spun că UDMR ar rămâne cu două ministere şi cu funcţia de vicepremier. Noul Executiv ar urma să aibă 18 portofolii, iar portofoliile Antreprenoriatului şi Turismului şi Sportului să se comaseze în Ministerul Economiei şi, respectiv, Ministerul Familiei.
Grindeanu cere să rămână în guvern. Miza: 120 km de autostradă
Deși protocolul legat de modul în care ar trebui împărțite ministerele după rotația premierilor este foarte clar, negocierile s-au împotmolit și la Ministerul Transporturilor, unde Sorin Grindeanu vrea să rămână în continuare ministru.
Conform protocolului, PNL ar urma să preia ministerul Transporturilor. În schimb, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va reveni PSD.
Sorin Grindeanu a dat semnalul că își dorește doar ministerul Transporturilor și nu ar accepta o rotație la un alt minister.
El a declarat de curând: „Nu merg la niciun alt portofoliu şi mă întorc în Parlament pentru că sunt deputat de Timiş. Să ştiţi că e o funcţie foarte bună, mă mândresc să fiu deputat de Timiş. Nu merge pe alte funcţii în Guvern, exclus aşa ceva”, a precizat Sorin Grindeanu.
Declarația lui Grindeanu trebuie înțeleasă în sensul că e „all in” și joacă totul pe cartea ministerului Transporturilor.
Sorin Grindeanu și-a făcut niște calcule foarte clare și vrea să rămână la Ministerul Transporturilor pentru a-și îmbunătăți imaginea. Anul trecut, a fost dezastruos pentru inaugurarea de autostrăzi, deschizându-se doar 13 km pe lotul 1 al Autostrăzii Sibiu - Pitești.
2023 și 2024, ani (pre) electorali, se anunță foarte buni pentru inaugurarea de drumuri de mare viteză. În curând, se va deschide mini-lotul A3 Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,554 km). Tot anul acesta, este așteptată deschiderea a patru tronsoane de pe Autostrada de Centură București (peste 45 de kilometri) și alte două în 2024.
Alte tronsoane deschise (foarte probabil) în 2023:
– Autostrada Transilvaniei Chețani-Câmpia Turzii: 15,69 km
– Legătură Centura Oradea cu Autostrada A3: 12,46 km
– Drum expres Craiova-Piteşti: 31,75 km
– Pasajul rutier Berceni
– Pasajul rutier Olteniței
– Pasajul – Drajna
– Podul de jumătate de miliard de euro, suspendat peste Dunăre de la Brăila.
În total, se vor deschide peste 120 de km de autostradă, iar Grindeanu știe că asta înseamnă mult capital de imagine. Nici PSD nu ar vrea ca acest capital de imagine să fie luat de PNL și ar vrea să le rămână portofoliul Transporturilor.
Profesorii, pregătiți de grevă generală din 22 mai
Simion Hăncescu, preşedintele FSLI a declarat miercuri, 17mai, că în negocierile de la Guvern, sindicatele au cerut să se dea o Ordonanţă de urgenţă, ca prim semn al bunelor intenţii, prin care să se acopere rata inflaţiei, dar premierul şi preşedintele PSD au spus că este imposibil, pentru că ar trebui să dea la toată lumea.
Începuseră să facă calcule în faţa noastră, a mai spus Hăncescu, precizând că zarurile au fost aruncate în privinţa grevei şi că recomandarea sa este ca elevii să stea acasă, pentru că ei mai mulţi profesori nu vor preda şi nici măcar obligaţia de a-I supraveghea nu o au.
”Ce încredere să mai avem dacă după 5 luni de discuţii, au început din luna decembrie, le-am spus, atenţie, că avem o problemă în învăţământ, s-a acordat o mărire de salariu de 5% în ianuarie 2023, în condiţiile în care inflaţia a fost undeva la 16% cea oficială, preţurile reale s-au dus la 25% sau 30%.
S-a prăbuşit puterea de cumpărare a celor din învăţământ, în condiţiile în care salariile sunt cele pe care le ştim, 2.500 la debutanţi şi un profesor cu 35 de ani de muncă poate avea 4.500 de lei.
Nu mai vredem în declaraţii, vrem lucruri certe, ferme”, a spus Simion Hăncescu.
Și sindicatele din Sănătate anunță grevă generală
Angajații din sistemul de Sănătate vor organiza un miting de protest în Piaţa Victoriei din Capitală în data de 8 iunie urmând ca, la 1 iulie, să fie declanşată greva generală, a anunțat joi Federaţia Solidaritatea Sanitară.
Anunțul sindicatelor din Sănătate a venit la doar o zi după ce profesorii au decis să declanșeze greva generală pe 22 mai.
„Consiliul de Coordonare al Federaţiei Solidaritatea Sanitară, întrunit ieri, 17.05.2023, a decis declanşarea acţiunilor de protest, conform următorului calendar: începând cu data de 23 mai 2023 - demararea strângerii semnăturilor pentru greva generală; 8 iunie 2023 - mitingul membrilor Solidaritatea Sanitară în Piaţa Victoriei, urmat de un marş către Ministerul Muncii, Ministerul Sănătăţii şi Palatul Parlamentului; 15.06.2023 - pichetarea unităţilor şi depunerea preavizului pentru demisia din contractele aferente gărzilor suplimentare; 27.06.2023 - grevă de avertisment, în intervalul orar 10:00-12:00; 1.07.2023 - declanşarea grevei generale a lucrătorilor din sănătate şi demisia în masă din contractele de gărzi a medicilor”, se arată într-un comunicat al organizaţiei sindicale, citat de Agerpres.
Reprezentanţii Federaţiei solicită asigurarea condiţiilor de muncă decente şi aplicarea proiectului de lege a salarizării stabilit cu Ministerul Sănătăţii, care să asigure reaşezarea în grila de salarizare a tuturor angajaţilor din sectorul public de sănătate, începând cu asistentele medicale şi posibilitatea unei creşteri efective şi relevante a veniturilor angajaţilor din sănătate.
Totodată, sindicaliştii din sănătate cer raportarea sporurilor pentru condiţiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA şi muncitori sanitari şi raportarea sporurilor de tură şi pentru lucrul în zilele libere legale la salariile de bază în plată pentru toate categoriile de personal.
De asemenea, alte revendicări vizează plata gărzilor medicilor cu tariful orar al normei de bază, actualizarea valorii indemnizaţiei de hrană luând ca referinţă salariul minim în plată şi scoaterea ei din calculul limitei aplicabile sporurilor, deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate şi creşterea ponderii cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE.
