Deși nu avea studii superioare, Cumpănașu era plătit în calitate de expert în cadrul proiectului «Consolidarea cadrului pentru creșterea calității serviciilor publice și sprijinirea dezvoltării la nivel local» (SIPOCA 9), implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, prin Direcția pentru Descentralizarea Administrației Publice, în parteneriat cu SNSPA.
Astfel, el a scris în declarația de avere că primește un salariu de peste 66.000 de lei de la SNSPA.
Ulterior, el a fost anchetat de DNA, fiind acuzat că ar fi minţit că are studii superioare atunci când a aplicat pentru postul de expert în cadrul proiectului.
Cumpănașu era plătit, în 2018, și de Asociația de acreditare din România, din subordinea Ministerului Economiei (acreditarea laboratoarelor de analize umane pe standardul ISO 15189/2007) și Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (CNCIR) - companie subordonată tot Ministerului Economiei.
Doar la CNCIR, Cumpănașu ar fi prestat servicii de 120.000 de lei, iar soția sa de 24.000 de lei. De la asociația de acreditare, i-au venit 66.000 de lei.
În acea perioadă, Cumpănașu circula cu un Touareg al ministerului de Interne și era păzit de jandarmerie sub pretextul că viața sa este în pericol. Măsura a fost luată cu acceptul ministrului de Interne de la acel moment, Mihai Fifor. În 2019, a fost singura persoană care a beneficiat de protecția MAI fără a fi demnitar al statului român.
În 2016, Curtea De Conturi a descoperit că Ministerul de Interne sub conducerea lui Gabriel Oprea, a plătit din bani publici prezența ong-ului condus de Alexandru Cumpănașu în sediul instituției. Mai precis, este vorba despre un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației, pentru care Ministerul a plătit inclusiv cheltuielile de întreținere, deși contractul încheiat cu organizația neguvernamentală nu prevede acest lucru. „Pentru un imobil dat în folosință gratuită Asociației pentru Implementarea Democrației (AID) au fost achitate de către entitate cheltuieli cu utilități, deși Protocolul de Parteneriat nr. 17841/28.09.2007 nu prevede această obligație”, se arată într-un raport al Curții de Conturi.
Contractul dintre ONG-ul lui Cumpănașu și Ministerul de Interne a făcut în 2007 subiectul unei plângeri la Parchetul general, formulată chiar de către șeful Direcției Anticorupție din MAI, Irinel Păun. Potrivit declarațiilor lui Cumpănașu, plângerea a fost soluționată cu NUP, în 2009.
Ziarul Gardianul scria în 2007 că fostul ministru Cristian David a semnat, alături de președintele AID România, Alexandru Cumpănașu, un protocol de colaborare între Minister și acest organism non-guvernamental, prin care ministerul se obliga să puna la dispoziția Centrului Național de Voluntariat pentru Integritate (CNVI) spații de lucru, calculatoare, imprimante, internet, telefonie fixă și mobilă, un autoturism și combustibil, precum și postarea pe paginile WEB ale MAI a știrilor privind activitatea Centrului. Toate aceste bunuri și servicii sunt asigurate de către minister din resurse proprii. Șeful DGA, procurorul Irinel Păun, a formulat două plângeri penale împotriva predecesorului sau la conducerea Directiei, Marian Sintion, și împotriva președintelui AID România, Alexandru Cumpănașu..
