Ilie Bolojan, a prezentat, vineri, situația economică în care se află România în acest moment. El a explicat că ne aflăm într-o situație complicată și că este nevoie de un premier care să fie sprijinit de Parlament pentru a putea implementa măsurile de austeritate.
Este vorba despre măsuri dure și a precizat că nu există linii care sunt de netrecut.
UPDATE
Bolojan: Oricine vă spune că anumite lucruri sunt de netrecut, dezinformează
După ce a prezentat situația economică a României, dar și unele dintre măsurile care ar urma să fie luate, președintele Senatului a mai făcut unele precizări la solicitarea jurnaliștilor prezenți la conferința de presă.
Acesta a evitat să spună dacă va accepta funcția de premier, sugerată de președintele Nicușor Dan încă din campania pentru alegerile prezidențiale. Nici nu a negat, însă a lansat unele condiții.
Întrebare: Vă asumați funcția de premier? Care sunt cele 3 lucruri care vă opresc în acest moment să fiți prim ministru?
Cred că este corect să le spunem românilor adevărul, să nu creăm așteptări nerealiste. Premierul, care cel mai probabil va fi desemnat săptămâna viitoare, are nevoie de o masă critică de susținere în Parlament pentru că nu va fi ușor.
Dacă nu ai autoritatea să sancționezi, oricine va fi premier va fi doar un om de mucava și nu ne dorim acest lucru.
E nevoie de parteneriate pentru că aceste măsuri nu înseamnă doar Guvern, ci și Parlament, Președinție.
Întrebare: De când ar trebui să intre în vigoare creșterile de taxe și impozite?
Cea mai mare parte dintre știrile sau pseudo-știrile pe care le-ați dat în aceste zile sunt o combinație de adevăruri și falsuri. Oricine vă spune că anumite lucruri sunt de netrecut, vă rog să mă credeți că vă dezinformează. România trebuie să se prezinte cu un pachet credibil, care nu doar să rezolve probleme de pe o lună pe alta, ci să rezolve probleme structurale.
Ilie Bolojan: Deficitul bugetar a trecut de 9,3% din PIB. E o presiune.
La începutul conferinței de presă, Ilie Bolojan a prezentat situația economică a țării. Iată principalele declarații:
Suntem la finalul unei săptămâni de discuții legate de programul de guvernare, de formarea Guvernului și cred că este corect să vă prezint în mod onest în ce situație se găsește România înainte de formarea noului Guvern, de ce s-a ajuns aici și ce este de făcut.
Suntem într-o situație complicată.
Ca țară avem un deficit bugetar foarte mare. Diferența dintre veniturile pe care le încasăm și cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut de 9,3% din PIB.
Înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite, pe plata dobânzilor.
Nu vom putea renunța la contractarea creditelor, avem o creștere accelerată a datoriei externe.
O altă situație complicată este absorbția fondurilor europene. Anul trecut, din 120 miliarde investiții, mai mult de jumătate au fost din fondurile europene.
Daca nu accesăm fonduri europene nu putem face autostrăzi și moderniza calea ferată.
Avem planul PNRR în valoare de 25 miliarde de euro la dispoziție.
Am încasat până acum 10,7 miliarde, inclusiv ultima tranșă, incluzând atât prefinanțarea, cât și cele trei cereri de plată.
Avem o balanță comercială dezechilibrată. Importăm mai mult decât exportăm.
Cum s-a ajuns la această situație? Ce se întâmplă cu pensiile și salariile?
Ilie Bolojan a declarat că în 2024 faţă de 2023 veniturile au crescut cu puţin peste 10%, iar cheltuielile generale ale statului au crescut cu aproximativ 19% şi ne putem da seama ce înseamnă această diferenţă de creştere.
„Pe ce s-au dus în principal aceste creşteri? Sunt trei componente principale care au absorbit, să spunem, aceste creşteri, care nu au ţinut seama de venituri.
Am avut o creştere a cheltuielilor cu salariile în România mai mare atât faţă de rata inflaţiei, cât şi faţă de veniturile statului. Aici ne referim în mod evident la cheltuielile cu salariile din sectorul public.
2024 faţă de 2023 a însemnat o creştere de venituri de puţin peste 10% şi o creştere a fondului de salarii de 24%. Asta înseamnă că, cu siguranţă, în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi şi asta înseamnă că tot în anumite sectoare există privilegii, există instituţii unde, în mod cert, fondurile de salarii pot fi corectate fără să se afecteze în felul acesta activitatea instituţiei”, a spus Ilie Bolojan la Senat.
Am avut o inflaţie acumulată, în patru ani, de 36% şi o creştere a fondului de pensii de 53%. În ultimul an, fondul de pensii a crescut cu 19%. Dar gândiţi-vă că ultima creştere, cea mare, s-a aplicat doar din septembrie şi, practic, anul acesta va fi efectul integral pe toate cele 12 luni.
E un lucru bun, au crescut pensiile, dar, din nou, trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti şi, de asemenea, de a vedea distribuţia lor, pentru că sunt nişte inechităţi foarte mari în sectorul de pensii”.
Conform lui Ilie Bolojan, avem pensia medie de aproximativ 550-600 de euro şi avem pensii în sistemul de justiţie, medii, cu o pensionare la 48 ani de 5.000 de euro, ceea ce înseamnă nişte diferenţe şi nişte inechităţi foarte mari.
A mai subliniat că avem o problemă destul de mare, pentru că avem prea puţini oameni care sunt în economia românească, prea puţin oameni care muncesc, faţă de câţi beneficiază.
„Între 15 şi 64 de ani, avem aproape 33%, deci aproape 4 milioane de oameni care nu sunt prinși în activitate. Sigur, îi putem scădea pe cetăţenii români care sunt în străinătate, dar oricum, aşa cum vedeţi, suntem din punctul acesta pe penultimul loc din Europa.
De asemenea, dacă se face o analiză a ratei de inactivitate la persoanele de peste 55 de ani, vedem că de data asta suntem chiar pe ultimul loc şi, practic, datorită pensionărilor accelerate, suntem în situaţia în care jumătate din cei care au vârsta de peste 55 până la 64 de ani nu sunt prinşi în activitate, deşi este o vârstă la care experienţa acumulată, la care înţelepciunea ar putea fi valorificată în aşa fel încât cei care intră pe piaţa muncii să nu intre în aceste sectoare, ci să se ducă în sectoare unde nu mai avem forţă de muncă”, a mai declarat preşedintele Senatului.
Potrivit lui Bolojan, un alt aspect important este că avem venituri scăzute la bugetul de stat din cauza unei legislaţii permisive, uneori proaste, a evaziunii fiscale sau a performanţei scăzute în administraţie, în materie de colectare.
„Ştiţi că nu ne încasăm TVA-ul decât într-o pondere care poate fi mult îmbunătăţită, indiferent cum se calculează această neîncasare de TVA. Avem o lege a insolvenţei permisive care permite intrarea în cascadă, dintr-o insolvenţă în alta, statul rămânând cu sume importante care nu sunt încasate”, a explicat el.
Ilie Bolojan a mai declarat că ”toată această situaţie este într-un context în care cetăţenii României au o încredere scăzută în instituţiile statului, care este generată de calitatea celor care suntem în politică, de promisiuni neonorate, de decizii greşite, de incompetenţă, uneori”.
”E foarte greu să faci lucruri importante, să faci lucruri dificile într-un climat de neîncredere. Românii au o încredere scăzută în direcţia în care se mişcă ţara, o bună parte, o majoritate consideră că direcţia este greşită, de asemenea au o încredere foarte scăzută în modul în care se aplică legea în România, iar instituţiile de bază, cu cote foarte scăzute de încredere”, a arătat Bolojan.
Ce este de făcut?
Nu există soluții simple. Cei care promit soluții magice sunt niște profeți falși. Nu avem cum să schimbăm dintr-odată. Putem repara ce este greșit.
Prin schimbări mici să ajungem la schimbările mari.
Cum putem face acest lucru?
Trebuie luate măsuri de corecție care sunt nepopulare, dar sunt necesare. Este nevoie de o masă critică.
Trebuie să recâștigăm încrederea în partide. Adversarii noștri nu sunt partidele, ci incompetența, indolența, neseriozitatea.
Ce trebuie făcut? Sunt 2 tipuri de măsuri: cele în regim de urgență și cele pe termen mediu.
1 - urgentarea fondurilor europene. Trebuie să renegociem planul pentru absorbția fondurilor Europene pentru că nu mai putem respecta obiectivele stabilite.
Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi terminate, ca cele din domeniul sănătății, de exemplu, astfel încât să nu pierdem banii.
Trebuie să deschidem toate apelurile de proiecte.
Reforma pensiilor speciale. Nu mai putem să acceptăm să avem pensionari în floarea vârstei, pentru că un om a acumulat o experiență și într-o perioadă de maturitate putem avea servicii bine asigurate.
Trebuie să renunțăm la tot felul de sinecuri politice.
E nevoie să combatem evaziunea fiscală. Ceea ce trebuie să fie plătit, să fie plătit. Când se ajunge la o evaziune care depășește limita bunului simț trebuie combătută.
Doar prin măriri de taxe îi sancționăm tot pe cei care plătesc taxe.
Ilie Bolojan ar fi refuzat, joi, funcția de premier, susțin surse politice. Nici Sorin Gridneanu de la PSD nu ar dori să conducă Guvernul în această perioadă dificilă.
