Orban a întrebat PSD de ce doreşte să depună moţiune de cenzură şi dacă nu cumva se teme că primarii social-democraţi nu vor mai obţine un nou mandat.
Anterior, el a argumentat decizia Guvernului de promovare a acestei legi prin dorinţa de a permite cetăţenilor să-şi aleagă primarii printr-un sistem care să confere legitimitate celor aleşi - 50 la sută plus 1 dintre alegătorii prezenţi la urne. El a mai afirmat că legea existentă în 1992 era mai aproape de exigenţele democratice, relatează news.ro.
„Am văzut că PSD a anunţat că depune o moţiune de cenzură. Sincer, nu înţeleg motivele acestei moţuni de cenzură. M-am uitat pe rezultatele legrilor locale din 2016, care, trebuie să ştiţi, peste 1.500 dintre primarii care au câştigat alegerile au câştigat cu 50 plus 1.
Voi ar trebui să susţineţi acest sistem de alegere sau poate vă este frică că aceşti primari nu şi-au făcut treaba în comunităţi, că aceşti primari au fost afectaţi de guvernarea dezastruoasă pe care aţi adus-o ca o năpastă pe capul românilor. Poate aceşti primari nu mai au capacitatea să ia 50% plus 1 deşi aţi pompat toate resursele, fără număr, de la bugetul de stat”, a declarat premierul Orban.
Guvernul a venit în faţa Parlamentului miercuri, de la ora 14:00, pentru a treia oară de la preluarea mandatuluil, pentru a-şi angaja răspunderea pe un proiect de lege.
Premierul Ludovic Orban a anunţat, la începutul şedinţei de Guvern din 16 ianuarie, decizia de asumare a răspunderii Guvernului pentru modificare Legii Alegerilor locale, pentru a reveni la alegerea primarilor în două tururi de scrutin.
Proiectul, care modifică Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, are ca principală prevedere modificarea Articolului 101 din Legea alegerilor locale, stabilind că este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, iar dacă niciunul dintre candidaţi nu a obţinut majoritatea de jumătate plus unu din voturile valabil exprimate, fapt care se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripţie, se organizează un al doilea tur de scrutin, inclusiv în caz de balotaj între candidaţi.
La al doilea tur de scrutin participă numai candidaţii clasaţi pe primele două locuri, în funcţie de cel mai mare număr de voturi valabil exprimate obţinute, respectiv candidaţii aflaţi în situaţie de balotaj. Al doilea tur de scrutin are loc la două săptămâni de la primul tur.
