„Doamna Dăncilă are o duzină de ani de experiență de viață în fața mea. Ea face parte din generația născută, crescută și educată în timpul «culturii» comuniste. Este generația care în acele vremuri își rezolva totul pe bază de pile, cunoștințe și relații. Motiv pentru care acum nu poate face distincția între «custumory» și «nelegal»” atunci când este vorba de plătirea și răsplătirea unor servicii”, a explicat judecătorul Cristi Dănileț, într-o postare pe Facebook.
Un europarlamentar luxemburghez, din partea Partidului Popularilor, a declarat într-un interviu pentru site-ul Ziare.com, că Viorica Dăncilă le-ar fi spus colegilor săi socialiști europeni că în România nu există corupție. Șpaga este doar „o manieră diferită cultural de a mulțumi cuiva”, ar fi susținut premierul.
Magistratul de la Cluj a explicat că Viorica Dăncilă face parte dintr-o generație care a considerat mult timp drept o „atenție” mita dată funcționarului la primărie și drept un „cadou” mita dată profesorului la școală, care a considerat că îl „onorează” pe medicul care ia mită să opereze pe cineva, care atunci când a dat mită unui polițist să scape de o amendă a considerat că „îi face o cinste”, iar când a dat mită unui magistrat pentru o soluție favorabilă a considerat că „îi dă dreptul”.
„Da, premierul are dreptate: aceste lucruri au fost ceva firesc pe vremea ei și au făcut parte din „cultura” generației ei.
Și totuși, eu fac parte dintr-o altă generație, cea care nu face confuzia dintre legal și moral, dintre ce este interzis și ce este obicei. Iar în domeniul mitei sau corupției, să explic cum stau lucrurile, pe înțelesul tuturor:
- când lași 10 lei cameristei pentru curățenia din camera de hotel în plicul special lăsat pentru aceasta, ori când lași în plus 5 lei coafezei că îți place cum te-a tuns, când mai lași 3 lei la taximetrist sau când lași în plus 10% din nota de plată chelnerului pentru că ți-a plăcut cum ți-a servit cina la restaurant, este un OBICEI și nu încalcă legea. Bacșișul se acceptă în cultura noastră și a altor popoare. Are legătură cu răsplătirea din partea ta a unor servicii plătite tot de tine. Sunt servicii private, suma de bani este modică, uneori doar simbolică, iar cel care primește banii nu are capacitate de decizie în unitatea în care lucrează;
- altceva este când dai bani unui angajat al statului. Acest angajat este deja plătit de tine, prin sistemul de taxe și impozite. Omul are un salariu în baza căruia el trebuie să presteze o activitate sau un serviciu. Orice sumă de bani primită de la utilizatorul acelui serviciu, fie anterior, fie ulterior prestării serviciului, este nelegală și se numește MITĂ: funcționarul de la primărie ca să îți soluționeze mai repede cererea, arhivarul de la tribunal ca să își găsească dosarul, directorul școlii ca să îți distribuie copilul la un anumit diriginte, primarul localității ca să câștigi o licitație, medicul ca să îți găsească pat liber în spital ca să te internezi, polițistul ca să nu îți dea amendă, magistrat ca să îți dea o soluție convenabilă, paznicul spitalului ca să îți permită vizita unui bolnav în afara orelor de program, ministrul ca să te angajeze în echipa sa;
- același lucru este valabil când apelezi la un serviciu contra-cost pentru care ți se eliberează chitanță: din moment ce ai achitat legal o sumă de bani pentru a beneficia de acel serviciu orice plată în plus este nelegală și este considerată, la fel, un act de corupție. De exemplu, dacă decizi să te operezi la un spital privat și ai plătit acest serviciu, este corupție orice sumă de bani dată în plus medicului, asistentei, anestezistului”, a arătat Cristi Danileț.
