Curtea Constituțioală a anunțat, însă, printr-un comunicat de presă că a amânat pentru 30 septembrie decizia privind impozitarea cu 85% a pensiilor de serviciu ce depășesc 7.001 lei.
Data aleasă pentru următoarea ședință a CCR pe această temă este interesantă, pentru că pe 27 septembrie sunt programate alegerile locale.
Nu este prima dată când judecătorii constituționali au ales această cale a amânării când au avut de a face cu teme sensibile pentru societatea românească.
În 2019, Curtea Constituţională a României a amânat de cinci o decizie privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie.
Mai mult, a întârziat desfășurarea proceselor unor foști demnitari de la instanța supremă de două luni și jumătate, refuzând să motiveze decizie luată la începutul lui iulie 2019, când a hotărât compunerea nelegală a completurilor de 3 judecători de la ÎCCJ.
În alte cazuri, Curtea Constituțională s-a mișcat mult mai repede și și-a motivat deciziile în timp record. Astfel, când judecătorii constituționali au hotărât că Laura Kovesi trebuie revocată din funcția de procuror șef al DNA de președintele Klaus Iohannis, deci a decizia a fost luată pe 30 mai 2018, iar motivarea, de 133 de pagini, a apărut în Monitorul Oficial pe 7 iunie, adică opt zile mai tîrziu, potrivit Europa Liberă.
De ce se tem judecătorii CCR
Amânarea unei decizii privind impozitarea pensiilor de serviciu vine în contextul în care, pe surse, se discută despre faptul că de data aceasta CCR ar putea declara constituțională măsura, ceea ce ar însemna că se vor reduce veniturile unor personaje importante din statul român, inclusiv șase judecători ai CCR.
Pe de altă parte, o decizie de neconstituționalitate a impozitării pensiilor speciale, după ce CCR a declarat deja, tot anul acesta, neconstituțională abrogarea unora dintre acestea, ar fi venit într-un context politic tensionat de pandemia de coronavirus și de dezbaterile aprinse privind carantinarea și izolarea.
Dezbaterea pe pensiile speciale este urmare a faptului că pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat o modificare la legea privind Codul fiscal, astfel încât pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.
Legea a fost adoptată, dar pe 18 iunie Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să sesizeze Curtea Constituţională pe motiv că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală", care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia".
Noua „taxă", susține ICCJ, nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat", dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.
Şi Avocatul Poporului a transmis Curţii Constituţionale o sesizare privind acelaşi act normativ.
„Sunt două chestiuni. Pe de o parte, este vorba despre faptul că e o inechitabilă aşezare a sarcinilor fiscale. Se numeşte taxarea unor pensii. În realitate avem de-a face cu o impozitare, fiindcă taxele ţi le impune statul când îţi oferă un serviciu”, declara pentru MEDIAFAX Renate Weber.
Avocatul Poporului spunea că este vorba şi despre o supraimpozitare, pentru că toate pensiile de peste 2000 de lei sunt impozitate cu 10%.
Șase judecători au pensii speciale
În 2019, Valer Dorneanu a încasat de la contribuabili două pensii speciale și un salariu de președinte al CCR . Dorneanu primește un salariu de 289.159 lei/ an, iar în 2018 a beneficiat și de diferențe salariale din anii anteriori, diferențe care i-au mai adus 12.650 de lei.
La acești bani se adaugă două pensii: una de 322.220 de lei și alta, în calitate de fost parlamentar, de 74.424 de lei. Total: 396.644 de lei pe an.
În total, Valer Dorneanu avea o pensie specială, lunară, de 33.000 de lei. Prin impozitarea cu 85% a ceea ce depășește 7.000 lei, Dorneanu pierde, lunar, 22.000 de lei.
