Ministrul Muncii, Marius Budăi, a transmis că se vor depune amendamentele în Parlament şi că acum se aranjează, specialiştii din cadrul Ministerului Muncii cu specialiştii din cadrul Comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor, pe tehnică legislativă.
Se studiază posibilitatea ca ele să fie tăiate cu 30%.
Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în decembrie 2022, de 9.950 (plus 36 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.862, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP).
Câte pensii speciale avem în România și care este cea mai mare
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei, din care 19.997 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.215 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna decembrie un număr de 754 persoane. Pensia medie era de 5.760 de lei, din care 2.798 de lei suportaţi de la bugetul de stat.
În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 723 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.935 de lei (2.507 de lei de la bugetul de stat).
Citește și: Pensiile speciale vor fi revizuite şi aliniate la principiul contributivităţii. Miza: banii din PNRR
Conform Casei Naţionale de Pensii Publice, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.384 de pensionari, iar pensia medie se ridică la 11.348 de lei, din care 7.534 lei suportaţi din bugetul de stat, scrie wall-street.ro.
Cea mai mare pensie, de 50.359 de lei (10.000 de euro), ar avea-o, spun surse din sistem, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, conform europalibera.ro
A ieșit la pensie în 2019, când se pregătea să candideze pentru un nou mandat. A renunțat însă la intenție, după acuzații cu privire la activitatea sa dinainte de 1989, respinse de acesta.
Pensia cea mai mare din sistemul public de pensii românesc este de 3,36 ori mai mare decât salariul actualului președinte, Klaus Iohannis.
Președintele a avut, conform declarației de avere depuse în iulie 2022, un salariu de aproximativ 15 mii de lei (3.000 de euro) net, pe lună.
Vor fi impozitate pensiile speciale mari?
Despre pragul de impozitare pentru pensiile speciale, ministrul Muncii, Marius Budăi, a precizat că va fi în jur de 30%.
”Astăzi se vor depune amendamentele în Parlament, acum se aranjează, specialiştii din cadrul Ministerului Muncii cu specialiştii din cadrul comisiei pentru muncă din Camera Deputaţilor, cred că în jumătate de oră le termină. Am fost şi la Parlament să discutăm cu comisia tehnică, pe tehnică legislativă. Cred că în următoarele ore le veţi vedea depuse”, a anunţat ministrul Muncii, scrie News.ro.
Citește și: Ciolacu susține că PSD nu mai vrea secretari de stat care cumulează salariul cu pensii speciale
Întrebat dacă pragul va fi mai mare de 15%, ministrul a spus: ”Haideţi să vedem aranjarea. Va fi publică într-o jumătate de oră, o oră. Lăsaţi-i să le aranjeze pe tehnică legislativă. Spre 30% ( impozitul, nr). Exact despre acest prag şi despre condiţionalităţi se discută acum”, a afirmat Budăi.
Cât costă România pensiile speciale
În România se plătesc anual peste 12 miliarde de lei pentru pensiile speciale. Cea mai mare pensie în plată, fără să fie bazată exclusiv pe contributivitate, este de peste 50.000 de lei lunar.
Reforma pensiilor speciale, dar și o reformă a tuturor pensiilor se află printre angajamentele luate în fața Comisiei Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit datelor Ministerului Muncii, se află în plată peste 200.000 de pensii speciale, ponderea cea mai mare revenind pensiilor militarilor, peste 90%.
Citește și: Banca Mondială desființează modificările aduse la legea pensiilor speciale. „Efect net neglijabil”
De-a lungul timpului au fost date legi pentru pensii speciale de care să beneficieze magistrații, militarii, polițiștii, angajații serviciilor secrete, diplomații și personal consular, personalul din Parlament, personalul auxiliar din Justiție (grefieri), personalul aeronautic, dar și de la Curtea de Conturi.
Pe lista beneficiarilor, potrivit legilor în vigoare, se află și foștii parlamentari, dar și aleșii locali. Ultimii nu au încasat vreodată pensia specială, deoarece legea a fost mereu prorogată, dar niciodată abrogată, scrie Libertatea.
Cine ia pensii speciale în România
Sunt mai multe categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale.
Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul asimilat judecătorilor. Condiția oficială este să aibă minimum 60 de ani și cel puțin 25 de ani în sistem. Se pot pensiona mai devreme de împlinirea vârstei, la cerere. Personalul auxiliar al parchetelor și instanțelor se alătură și el categoriei favorizaților.
Lor li se adaugă procurorii, judecătorii și consilierii financiari ai Curții de Conturi.
Parlamentarii, personalul navigant și membrii corpului diplomatic și consular, angajații Ministerului de Interne și cei ai Ministerului Apărării Naționale. Plus angajații serviciilor de informații.
Există și mai multe case de pensii care deservesc aceste categorii, beneficiarii având posibilitatea să aleagă de la care casă de pensii să primească banii - de la cea specială sau de la cea națională, scrie europalibera.ro.
