După alegerile parlamentare de ieri, configurația unui nou guvern este foarte complicată, întrucât niciunul dintre partidele care au trecut de pragul de 5% nu pot forma singure un Guvern, ceea ce înseamnă că formațiunile politice din Parlament vor fi nevoite să formeze coaliții. Și de aici începe problema.
ANALIZĂ Lasconi sau Georgescu la Cotroceni, scenarii pentru Guvern. PSD decide: UE sau Rusia
Partidul Social-Democrat (PSD) a obținut cel mai mare scor la alegerile parlamentare (21,99%) după numărarea a 99,96% din buletinele de vot, ceea ce înseamnă că social-democrații vor decide într-un fel sau altul configurația noului Legislativ. Mai mult, PSD joacă un rol crucial și în alegerea viitorului președinte al României, deși după alegerile din primul tur, Marcel Ciolacu nu a prins niciunul dintre locurile care l-ar duce în turul II.
Pentru prima dată în istorie 3 partidele extremiste cu viziuni anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia întră în Parlament cu peste 30% din electorat. Astfel, la Camera Deputaților, partidele extremiste așa-zis "suveraniste" anti-UE și anti-NATO au obținut 31,77%, iar la Senat extremiștii au strâns 32,39%.
Scenariul 1 - Guvern PSD - PNL - USR - UDMR
O astfel de configurație politică ar bloca accederea extremiștilor la guvernare și astfel parcursul european și euroatlantic nu ar devia de la traseul său de până acum.
Într-un astfel de scenariu, Mihai Tudose, unul dintre liderii PSD a confirmat că "scopul" social-democraților este să aibă premieratul, ceea ce înseamnă clar negocieri cu USR pentru susținerea la turul II la alegerile prezidențiale a candidatei Elena Lasconi în fața lui Călin Georgescu, un candidat susținut de partidele extremist-rusofile.
Dacă PSD, care până acum nu și-a clarificat poziția - dacă o susține sau nu pe Lasconi la prezidențiale, va ajunge la un consens cu USR și își va anunța susținerea pentru candidata pro-europeană la prezidențiale s-ar putea face un guvern pro-democrație, pro-UE și pro-NATO.
Ceea ce înseamnă că, dacă după renumărarea voturilor la turul I la prezidențiale, Ciolacu va trece pe locul doi în fața Elenei Lasconi, atunci candidatul PSD ar trebui să se țină de cuvântul dat și să renunțe la candidatură în favoarea candidatei USR. De asemenea, în caz că nu sunt schimbări importante după renumărare și Lasconi merge în turul II cu Călin Georgescu, PSD să-i susțină candidatura.
Totuși, o astfel de alianță, cu siguranță nu va fi una "liniștită", ținând seama de diferențele ideologice dintre ele și atacurile frecvente dintre acestea.
Configurația politică ar fi astfel:
Lasconi - președinte
Ciolacu - premier
PSD, PNL, USR, UDMR majoritate confortabilă în Guvern.
Scenariu 2 - Guvern PSD - AUR - SOS - POT
Mihai Tudose, unul dintre liderii PSD spus duminică seară, imediat după rezultatul exit-poll-urilor că "toate scenariile de guvernare, inclusiv cu AUR, SOS și POT, sunt pe masă". Dacă social-democrații ar alege să facă alianță cu partidele extremiste AUR, SOS și POT, atunci social-democrații vor "juca" la "ruleta rusească" întrucât s-ar compromite total.
PSD, care pozează într-un partid pro-democrație, pro-european, pro-NATO să fie la guvernare cu AUR, SOS și POT, partide cu poziționări de extremă-dreapta, așa-zis "suveraniste", contestatare a valorilor europene și anti-NATO ar însemna o "sinucidere politică" pentru social-democrați. De asemenea, o astfel de alianță ar face ca PSD să susțină fățiș sau din umbră candidatura rusofilului Călin Georgescu la prezidențiale în detrimentul Elenei Lasconi pro-UE și pro-NATO.
Configurația politică ar fi astfel:
Călin Georgescu - președinte
Ciolacu - premier
PSD, AUR, SOS, POT majoritate într-un Guvern anti-UE.
Scenariu 3 - Guvern minoritar PNL - USR - UDMR - susținut din opoziție de PSD
Scenariul unui guvern minoritar PNL - USR - UDMR - susținut din umbră de PSD, plus susținerea social-democraților a Elenei Lasconi prezidențiale în cazul în care nu există modificări importante după renumărarea voturilor, ar fi o variantă, însă una foarte delicată, întrucât PSD ar pierde atât președinția cât și șefia Executivului.
Totodată, în cel mai fericit caz pentru PSD, după renumărare Ciolacu este să treacă pe locul 2 și să intre în turul II cu Călin Georgescu și să obțină susținerea a celor 3 partide.
De asemenea, există și posibilitatea ca CCR să constate "fraudă" la primul tur la prezidențiale și să anunțe reluarea primului tur, iar Marcel Ciolacu să ajungă pe primele două poziții pentru a avea șanse mari să iasă președinte în turul doi într-o posibilă luptă cu Călin Georgescu sau cu Elena Lasconi.
Doar în acest scenariu, președintele interimar al PNL, Ilie Bolojan ar putea ajunge premier, întrucât USR a declarat că îl va susține în fruntea Legislativului.
Configurația politică ar fi astfel:
Lasconi sau Cioacu - președinte
Ilie Bolojan - premier
PNL, USR, UDMR guvern minoritar susținut din opoziție de PSD
Scenariul 4 - Guvern minoritar AUR - SOS - POT - susținut din opoziție de PSD
În acest scenariu, invocat și de Diana Șoșoacă și George Simion, pentru prima dată în istorie am avea un guvern format în totalitate din partide extremiste, anti-europene și anti-NATO, dar pro-Rusia, susținute din umbră de PSD, ar fi un adevărat dezastru pentru țara noastră. În acest caz, Marcel Ciolacu ar putea pierde atât funcția prezidențială cât și șefia Legislativului.
Alegerea unui guvern extremist anti-european, care ar putea devia România de la direcția pro-Vest ar genera un șoc economic de proporții, cu efecte devastatoare asupra PIB-ului, monedei naționale și pieței muncii. Experții avertizează că un astfel de scenariu ar putea fi mai grav decât criza economică din 2008.
România riscă să piardă miliarde de euro din investiții străine, fonduri europene și împrumuturi externe dacă direcția pro-Vest este abandonată. În prezent, economia beneficiază anual de 6-8% din PIB din aceste surse financiare. Toate aceste surse vor dispărea brusc dacă ne îndepărtăm de partenerii occidentali, avertizează analiștii.
În plus, datoria publică, care reprezintă 54% din PIB, necesită refinanțări anuale de 5-8% din PIB. O eventuală criză de încredere ar îngreuna accesul la finanțare externă, forțând statul să caute alternative care ar putea fi mai costisitoare.
Impactul asupra economiei interne ar fi dezastruos. Sumele mari de bani, aflate în conturile băncilor românești, ar putea fi convertite rapid în euro sau dolari de către deponenți, generând o fugă masivă de capital din economie.
Un astfel de scenariu economic ar putea provoca o scădere a PIB-ului cu 8%, o devalorizare a leului chiar și cu 25% și pierderea a peste un milion de locuri de muncă în doar șase luni. Proiectele de infrastructură, precum construcția de autostrăzi și drumuri, ar fi complet suspendate.
Pentru a stabiliza economia, România ar fi nevoită să apeleze la un acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Totuși, condițiile impuse de FMI ar putea fi brutale, cu măsuri de austeritate care ar afecta profund populația. O altă variantă, mai riscantă, ar fi obținerea de finanțare din Rusia sau din China, o decizie ce ar putea avea implicații geopolitice majore.
Configurația politică ar fi astfel:
Călin Georgescu - președinte
Diana Șoșoacă, George Simion sau Marius Lulea - premier
AUR, SOS, POT guvern minoritar susținut din opoziție de PSD
