La doi-trei ani revine discuția cu data la care începe școala și asta din 1990 încoace. Acum problema pare a fi mult mai adâncă: elevii români au prea multă vacanță și de asta au rezultate mai slabe la testele PISA, comparativ cu cei din alte țări. Țări în care școala începe de mai bine de 100 de ani la aceeași dată.
Citește și: Elevii din România merg 167 zile la școală. În Italia și Danemarca – 200, Olanda – 189, Serbia - 170
De-acum gata. Tăiem o lună din vacanță și am rezolvat. O să avem doar copii strălucitori la testele PISA. Serios?
Asta era tot și nu s-a prins nimeni până acum?
Programa haotică și prea încărcată, cu nicio legătură cu realitatea, e ok. Doar copii sunt proști pentru că nu pot acumula atâtea cunoștințe inutile. Dar dacă vor avea o lună în plus de școală, lucrurile se vor schimba radical. Pe hârtie o să fim egali la zilele de școală cu celelate țări europene. Și-atât.
Citește și: Ministrul Educației vrea un an școlar mai lung din 2022
O măsură mult mai palbabilă a situației educației românești este, mai degrabă, greutatea ghiozdanului. Cât o să avem cel mai greu ghiozdan din Europa, nu cred că va conta câtă vacanță avem. Putem s-o scoatem chiar de tot.
Înainte de discuția despre scurtarea vacanțelor, ar fi fost necesară o dezbatere despre ceea ce și-ar dori sistemul de educație din România de la un elev care iese din învățământul primar, gimnazial și liceal. Și-apoi să descărcăm programa de lucruri devenite inutile și inaplicabile în era tehnologiei și inteligenței artificiale. Și aș fi vrut să văd o discuție despre profilul și abilitățile profesorilor.
Dacă toate lucrurile astea erau stabilite și rezulta că mai e nevoie de-o lună de școală, aveam ce să vorbim acum.
Așa, mi-e teamă că aici se va opri toată reforma învățământului românesc, până când va veni altcineva care să schimbe data la care începe școala.
Iar eu, din principiu, o să fiu mereu de partea elevilor și o să vreau cât mai multă vacanță.
