Multor copiii, nota de la matematică (sub 5) i-a trimis în licee slabe deși au luat note bune (peste 7,5) la examenul de limba română și au avut media pe cei patru ani de gimnaziu foarte bună (peste 9).
Acest dezechilibru trebuie analizat și nu trebuie exclusă posibilitatea de a regândi modalitatea de calcul a notei finale de la Evaluarea Națională.
Nota finală de la Evaluarea națională se calculează astfel: 80% din media de admitere (notele la examenele de română și matematică) și 20% media aritmetică a celor patru ani de gimnaziu.
Să luăm câteva din multe exemple „dezechilibrate” găsite de Newsweek România între notele luate de elevi la examenul de evaluare națională.
În timp ce media absolvire a celor patru ani de gimnaziu a fost de 9,30 nota de la examenul de limba română a fost de 7,65, iar la matematică un elev a obținut 4,3. Media finală luată în calcul pentru repartiția computerizată în licee a fost 6,65. Alte exemple:
Medie absolvire: 9,36 Notă examen română: 7 Matematică: 4,9
Medie absolvire: 9,50 Notă examen română: 7,3 Matematică: 4,5
Medie absolvire: 8,84 Notă examen română: 7,9 Matematică: 4,3
Citește și: Patru puncte între probele de la Evaluarea națională. Elev de 9 la clasă, bun la mate, 4 la română
Evaluarea națională nu se pică și pentru că în România învățământul este garantat pentru 11 clase. A existat o singură încercare de impunere a unui prag de nota 5.
Daniel Breaz, ministrul interimar al Educației, a semnat în august 2019, ordinul care stabilea că „la procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei nr. 2 la prezentul ordin, este minimum 5.00 (cinci)”. Ordinul ar fi trebuit să producă efecte la admiterea din 2020 – 2021.
Doar că, în decembrie 2019 ministrul liberal al Educației, Monica Anisie a anulat acel articol și pragul stabilit la nota 5 nu s-a aplicat la niciun examen de la Evaluarea națională.
Ordinul în vigoare spune că: ”La repartizarea computerizată din prima etapă de admitere participă numai elevii care au susţinut evaluarea naţională”. A fost exclusă orice referire la vreun prag.
Evidențele nu trebuie negate.
Newsweek a scris și de cazul unui elev cu media din gimnaziu de 9,82, care a primit la examenul de matematică de la Evaluare națională nota 4,7. Un altul a luat la matematică 5,1 deși avuse o medie V-VIII de peste 9.
Citește și: Elev de 8,59 la clasă, nota 2 la examenul de Evaluare. Diferențe și de 5 puncte în toate județele
Sigur că media claselor V-VIII se formează din peste 15 materii. Cu toate acestea, dacă româna trebuie să rămână borna educațională numărul unu, la matematică e de discutat. Matematica dezvoltă gândirea critică, abstractă, te ajută să vezi în spațiu, să te orientezi în lume intuind capcane, demontând conspirații.
Dar e nevoie de aceeași cantitate de matematică pentru orice tip de liceu și pentru orice profil ? E nevoie de la fel de multă matematică și pentru cei care merg la un liceu de informatică ca și pentru cei care urmează un altul cu profil uman ? Nu cumva introducem un criteriu prea tare/dur de repartizare la liceu, adică matematica, pentru niște elevi care au nevoie mult prea puțin de această materie ?
Citește și: Absolvent de gimnaziu cu medie 9,8 a luat 4,2 la Evaluarea Națională. Premianții au pierdut 5 puncte
Poate analiza ar trebui să înceapă de aici: în timp ce 84% dintre elevi obțin note de peste 5 la examenul de evaluare națională la materia limba română, doar 67% dintre elevi obțin peste 5 la proba de matematică.
