Stoltenberg și Merkel au pus sub lupă relațiile cu Minsk și Moscova

DE Ion Petrescu | 20.11.2021 - 10:57

Cum va fi Europa, după ce Angela Merkel va preda, succesorului ei, funcția de cancelar al Germaniei? Pe 19.11.2021, secretarul general al NATO a poposit la Berlin, pentru a-l consulta pe liderul german cu privire la două provocări geopolitice.

SHARE

Erau două spaime cultivate de presa obișnuită să își atragă cititori prin exagerări bine calculate, care acum se estompează ușor. 

Nu va fi război, între Polonia și Belarus, chiar dacă șeful guvernului de la Varșovia, Mateusz Morawiecki a atenționat opinia publică asupra pericolului unei asemenea posibilități. 

Și nici Federația Rusă nu va ataca, în această iarnă, statul vecin ucrainean, în pofida concentrărilor demonstrative de importante efective militare, la nord de Kiev, pe teritoriul rus. 

Belarus a reușit să redevină un interlocutor al Uniunii Europene, deocamdată pe problema migranților, o chestiune convenită telefonic, miercuri, 17.11.2021, între ceea ce am putea recunoaște drept cancelar al Europei, doamna Angela Merkel și încremenitul în proiectul propriei dictaturi, Aleksandr Lukaşenko. 

Sigur că la Varșovia se insistă pe motivația încurajării de către Minsk, a fluxului de migranți spre Polonia, pentru a ajunge apoi în Germania.

Dar chiar dacă această presiune reală, cu momente nu din cele mai fericite, la frontiera cu Belarus, rămâne o problemă de o urgență aparte, chiar dacă provocările purtătorilor de uniforme militare - desemnați de Minsk să supervizeze coagulările de amărâți veniți din Orientul Mijlociu - au vizat forțele de ordine poloneze, nicidecum situația nu va degenera.

Asta pentru că aici este vorba de un teritoriu al NATO.

Iar Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul american Tod Daniel Wolters primește în fiecare dimineață un raport, cu situația de la frontiera Alianței Nord-Atlantice cu statul belarus, inclusiv imagini fotografice realizate din satelit, unde sunt semnalate modificările la nivelul arealurilor cu migranți și deplasările de trupe și vehicule trimise de Aleksandr Lukaşenko, pentru a nu scăpa situația de sub control.  

Cum a fost posibil ca dictatorul belarus să devină brusc, la un simplu telefon al Angelei Merkel, un european conciliant? 

Mai corect este să precizăm că tare mult își dorea să fie sunat de omul forte al Uniunii Europene, căruia, cu un timp în urmă, la debutul unei întâlniri intens mediatizate, i-a oferit un buchet de flori, însoțit de aplecarea ușoară a șirei spinării. 

Nu s-au difuzat informații oficiale privind o posibilă abordare, de către Aleksandr Lukaşenko, în dialogul său cu Angela Merkel, a sancțiunilor economice ale Uniunii Europene, care afectează Belarusul.

Însă este de presupus că interlocutorul cancelarului german nu a ratat prilejul de a se plânge de acestea sperând a genera măcar o diminuare a lor, printr-o eșalonare adecvată. 

Lecția de învățat, pentru răsăriteni, este că nu se mai poate repeta situația din ultima conflagrație mondială, când Polonia a căzut pradă vicleniei  și înțelegerii dintre două state vecine, la est și vest, care au devenit apoi inamice, în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Relevant nu este faptul că mai mult de 20.000 de poliţişti, grăniceri şi militari polonezi asigură securitatea frontierei în zona unde sunt masaţi migranţii, în apropiere de Kuznica, ci cu totul altceva. 

În cazul deteriorării situației dintre purtătorii de arme și uniforme din Belarus și Polonia, NATO ar fi acționat rapid, transparent, cu notificări publice și dislocări de trupe aliate la granița de est poloneză.

Aici este vorba de cei 5000 de militari aliați estimați a fi dislocați la Corpul Multinațional de Nord-Est, din Szczecin, la Centrul de Antrenament Comun din Bydgoszc, la Batalionul 3 Transmisiuni, al NATO, la Centrul de excelență al poliției militare NATO, la Unitatea de integrare a forțelor NATO  din aceeași localitate, la Divizia multinațională Nord-Est, din Elbląg - localitate aflată cam la jumătatea distanței rutiere dintre Gdansk și Kaliningrad  - și în unități de prezență înaintată a NATO. 

Așa că și la Minsk trebuie să se coboare ușor, cu pianul dezinformărilor, de pe scena intoxicării opiniei publice, raportul real de forțe militare fiind total defavorabil Belarusului, în cazul unei situații de confruntare "accidentală", cu trupele poloneze. 

Ceea ce, în mod evident, nu va mai fi deloc cazul. 

După cum s-a precizat la sediul nou al NATO, Stoltenberg a mulțumit Germaniei pentru contribuțiile vitale aduse Alianței, inclusiv desfășurările maritime în Marea Egee, precum și dislocările militarilor din  Bundeswehr în Lituania și în misiunea de menținere a păcii a Alianței în Kosovo. 

Despre Belarus, secretarul general a spus că „folosirea de către regimul Lukașenko a persoanelor vulnerabile, ca mijloc de a pune presiune asupra altor țări este cinică și inumană. Rămânem vigilenți și suntem pregătiți să ne ajutăm în continuare aliații”. 

Secretarul general Stoltenberg a mai afirmat că NATO monitorizează îndeaproape și o „concentrare mare și neobișnuită de forțe ruse”, în apropierea granițelor Ucrainei. 

„Este urgent ca Rusia să dea dovadă de transparență cu privire la această consolidare militară, să detensioneze și să reducă tensiunile”, a spus secretarul general."

Cu Rusia lucrurile au fost dezamorsate, indirect, de președintele SUA, Joe Biden, care a inițiat și a obținut ca lunar să aibă dialoguri prin videoconferință, cu omologul rus. 

Interesant este faptul că un asemenea demers a fost făcut după videoconferința șefului statului american cu președintele Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, unde a contat voința ambelor părți de a evita situațiile conflictuale.  

Astfel și Putin a obținut ce a dorit. 

Să nu mai fie în afara mecanismelor de evaluare a unor situații de criză -  de la UE și de la NATO -, prin intermediul unui dialog periodic cu Joe Biden, conform unei agende prestabilite și cu abordarea variantelor de detensionare a unor crize regionale, acolo unde adversarii, sub o formă sau alta, direct sau indirect, beneficiază de sprijinul complex al superputerilor nucleare ale lumii. 

Pe 09.11.2021 scriam în NEWSWEEK ROMÂNIA că NATO trebuie să trimită un înalt emisar la Putin. 

Pe 18 noiembrie 2021, secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a cerut oficialilor ruși să stabilească „un dialog solid, transparent și sincer” cu Alianța, în contextul tensiunilor care persistă între Moscova și Occident.

Quod erat demonstrandum.

Revenind la prezența lui Stoltenberg la Berlin, acesta a ținut să elogieze - s-a precizat la NATO - rolul cancelarului Merkel, mulțumindu-i pentru conducerea ei puternică și angajamentul personal față de Alianța transatlantică de-a lungul mai multor ani. 

„De fiecare dată, am fost profund impresionat de capacitatea dumneavoastră de a merge direct la obiect, de a găsi soluții și de a avansa agenda”, a spus el. 

„Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut pentru NATO. Vielen Dank, liebe Angela!” 

Ca semn al aprecierii sale, secretarul general Stoltenberg a oferit Angelei Merkel un album foto, care documentează toate cele 11 summituri NATO la care a participat în calitate de cancelar. 

Da, Angela Merkel a avut capacitatea de a merge direct la obiect, de a găsi soluții în situații de criză.

Întrebarea este de ce alți lideri europeni nu i-au urmat exemplul?... 

Doar pentru că țările lor nu aveau forța economică a Germaniei? 

Stoltenberg a apreciat rolul cancelarului german în transformarea lumii într-un loc mai bun.

Interogația care se naște, în mod firesc, este pe cine se va putea baza secretarul general al NATO, la Berlin, în viitoare situații dificile? 

Pentru că a fi un conducător de stat, cu o influență europeană, nu înseamnă doar deținerea unei înțelepciuni aparte, a unei experiențe respectabile și a unei capacități de a construi, prin consens.

După cum viața a demonstrat-o este nevoie și de forța de a suna la telefon, direct, chiar pe acela care ignoră premeditat valorile democrației, libertății, egalității și solidarității umane. 

Îndârjirile conducerii politice de la Minsk și înverșunările militariste de la Moscova pot fi diminuate prin abordări noi.

Unele care vor avea succes doar prin inițierea și mai ales menținerea unui dialog, la nivel înalt, pe termen lung - răbdător și realist. 

 

______________________________

Opiniile publicate în această rubrică aparțin autorilor și nu reprezintă punctul de vedere al redacției.

____________________________

Comentarii


© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.