1. Când începe războiul?
A început demult. În 2014, Rusia a anexat ilegal Crimeea încălcând cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale. Rusia alimentează secesionismul în Donețk și Luhansk. Rusia desfășoară un război hibrid, de tip nou, prin atacuri cibernetice, dezinformare, șantaj economic și energetic. Ceea ce vedem acum este doar o nouă fază a războiului, vom vedea cât de extinsă.
2. De ce ne-ar interesa pe noi două regiuni îndepărtate ale Ucrainei?
„Mourir pour Dantzig?” („De ce să murim pentru Danzig?”). Iată titlul unui articol publicat în aprilie 1939 de Marcel Déat , intelectual francez admirator al lui Hitler. Autorul susținea că Franța nu avea niciun interes să apere Polonia împotriva lui Hitler. Când Franța a căzut în mâinile Germaniei (iunie 1940), Déat a rămas în zona ocupată și a colaborat cu naziștii, ajungând ministru în guvernul Laval. Dar în epocă, articolul său a reușit să influențeze gândirea multor oameni, care credeau că inacțiunea poate păstra pacea. Mare greșeală.
În contrapondere, iată un pasaj dintr-o analiză a revistei The Economist:
”Amenințarea rusă de a invada Ucraina ar trebui să privească fiecare persoană de pe Pământ. Dacă va deveni din nou normativ pentru țările puternice să-și înfrunte vecinii mai slabi, aceasta ar afecta felul în care oamenii din întreaga lume se simt și se comportă”.
3. ...și totuși, Ucraina nu e nici în NATO, nici în UE, de ce trebuie să ne îngrijorăm?
Ucraina, într-adevăr, nu este nici în NATO și nici în UE, dar este pedepsită pentru opțiunea pro-UE. Adevărata amenințare pentru V. Putin nici nu este Ucraina ca membră NATO ( el știe foarte bine că așa ceva oricum nu este acum pe masa Alianței) . Amenințarea este o Ucraină democratică, deschisă și prosperă. Aceasta le-ar arăta rușilor că există și alte căi pentru stabilitate și prosperitate, în afara ”verticalei puterii” de la Kremlin. V. Putin desfășoară un război hibrid împotriva tuturor democrațiilor.
Citește și: ANALIZĂ România în războiul energiei. Ce proiecte am ratat și cum putem scăpa de gazul rusesc
4. De ce NATO nu poate da garanții privind neincluderea Ucrainei?
În Actul Fondator al NATO se specifică faptul că Alianța este deschisă oricărei națiuni care dorește să adere ( și care îndeplinește anumite condiții). Dacă NATO ar declara că ușa este închisă pentru un stat sau altul ar însemna să-și încalce propriul document fondator și să se decredibilizeze. Credibilitatea unei alianțe este factorul esențial pentru descurajare.
5. Din moment ce Crimeea a aparținut cândva Rusiei, nu e dreptul Rusiei să și-o ia înapoi? La fel și în cazul provinciilor Donețk și Luhansk.
Citește și: Tratatele cu republicile separatiste din Ucraina, ratificate de Parlamentul rus
Nu. Ucraina este un stat suveran, cu granițe recunoscute internațional, inclusiv de Rusia. Istoria nu are un rol în relațiile internaționale – dacă ar fi așa, conflictele nu s-ar încheia niciodată. Fiecare națiune are propria viziune asupra istoriei, adesea în totală opoziție cu a altora. Relațiile internaționale sunt despre egalitate între națiuni și recunoașterea frontierelor.
6. Nu mai bine să-i dăm lui Putin ceea ce cere pentru a păstra pacea?
Nu. Acesta va fi primul pas către un nou șir de cedări sau către un război mai amplu.
Este ceea ce s-a întâmplat cu Acordul de la Munchen din 1938, când Franța și Marea Britanie au acceptat să-i cedeze Germaniei naziste Regiunea Sudetă, peste capul Cehoslovaciei, care nici măcar n-a fost invitată la conferință. Credeau că astfel, Hitler va fi mulțumit și pacea în Europa va fi salvată. S-au înșelat amarnic.
Citește și: Germania a oprit autorizarea gazoductului Nord Stream 2 ca urmare a acțiunilor Rusiei
De fapt, dacă astăzi îi dăm satisfacție lui V. Putin pe seama ucrainenilor, întrebarea corectă va fi: ce ne va cere data viitoare? Și, mai ales, cine va fi sacrificat? (Acest articol a constituit o temă de discuție în cadrul seminarului ”Bursele europene - jurnaliști în dialog”, organizat de Freedom House România, la Bistrița, 18-20 februarie 2022)
