Angajaţii din sistemul judiciar pot spune că l-au prins pe Dumnezeul bugetar de un picior. Restricţiile şi limitările impuse magistraţilor de natura meseriei au fost recompensate cu un sistem de salarizare mult superior mediei, cu pensii generoase şi drepturi nesalariale traduse tot în bani.
Salarii monumentale pentru judecătorii din Iași. Venituri și de 5.000 € pe lună
De o bună parte dintre aceste avantaje beneficiază, fără a fi supuşi aceloraşi restricţii, şi ceilalţi angajaţi ai sistemului. Într-o ţară în care salariul mediu este de aproape 4.000 lei net, singurii angajaţi din sistemul judiciar care câştigă mai puţin sunt femeia de serviciu şi electricianul.
Cele mai mici salarii dintre magistraţi sunt cele încasate de auditorii de justiţie. În fapt, este vorba de o bursă acordată absolvenţilor facultăţii de drept care au reuşit la admiterea în Institutul Naţional al Magistraturii (INM), „fabrica” de judecători şi procurori.
Timp de doi ani, cât durează studiile pentru a deveni magistrat, auditor de justiţie primeşte o bursă cuprinsă între 6.600 şi 7.250 lei, brut. După absolvirea INM, tânărul judecător stagiar va lucra pentru o indemnizaţie lunară brută de 8.100-10.400 lei, respectiv 4.700-6.100 lei net.
La indemnizaţie se adaugă însă sporul de vechime şi sporurile specifice sistemului: 10% pentru suprasolicitare neuropsihică, 5% pentru păstrarea confidenţialităţii, 15% pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.
De sporul pentru condiţii periculoase de muncă beneficiază toţi angajaţii Palatului de Justiţie din Târgu Cucu, de la preşedintele Curţii de Apel, până la aprozi, şoferi şi muncitori.
Sporurile de suprasolicitare şi de confidenţialitate nu sunt acordate managerului economic, consilierilor, experţilor şi muncitorilor. Judecătorul delegat în penitenciar beneficiază de un spor suplimentar de 20% din indemnizaţia de încadrare.
Un spor suplimentar de 950 de lei se acordă celor care au titlul de doctor în ştiinţe, dar aceştia pot fi număraţi pe degete. În schimb, toţi angajaţii Palatului de Justiţie beneficiază de vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 lei anual şi de indemnizaţie de hrană de 4.160 lei lunar.
Cel mai mare salariu este cel al preşedintelui Curţii de Apel, Diana Cheptene-Micu, care lucrează în magistratură de peste 20 de ani. În pragul pensiei, ea câştigă lunar 38.868 lei brut, adică aproximativ 22.700 lei net, la care se adaugă indemnizaţia de hrană.
Cel mai mic salariu ca judecător în cadrul Curţii de Apel este de aproximativ 17.600 lei net, fără indemnizaţia de hrană şi voucherele de vacanţă.
Alte beneficii: concediu de 35 de zile, locuinţa de serviciu, decontarea a şase călătorii în ţară etc
Salariul, sporurile şi indemnizaţia de hrană nu reprezintă singurele beneficii ale magistraţilor. Ei au dreptul, inclusiv după pensionare, la despăgubiri în cazul în care viaţa, sănătatea sau bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Spre deosebire de majoritatea angajaţilor din celelalte domenii, bugetari sau privaţi, magistraţii beneficiază de un concediu de odihnă anual de 35 de zile. Au dreptul la o locuinţă de serviciu sau la decontarea contravalorii chiriei pentru o locuinţă, până la pensionare.
De asemenea, beneficiază anual de decontarea a şase călătorii în ţară, dus-întors, cu avionul, naval sau cu trenul, la clasa I sau de decontarea a 7,5 litri de combustibil la suta de kilometri pentru şase călătorii. Li se decontează şi naveta între localitatea de domiciliu şi cea în care lucrează, dacă este cazul.
Judecătorii, soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinere beneficiază de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în mod gratuit. De beneficiile judecătorilor referitoare la transport, navetă sau chirii beneficiază şi personalul conex sau auxiliar din instanţe, respectiv grefierii, aprozii, specialiştii IT sau şoferii.
În cazul acestor categorii totuşi, se decontează o singură călătorie în ţară, dus-întors, nu şase.
Citește mai multe pe Ziarul de Iași.
