Rolul crucial jucat de organizațiile neguvernamentale în dezvoltarea unei democrații nu este totdeauna pus în lumină pe măsura impactului pozitiv al activității acestora.
Efortul celor care luptă pentru diferite cauze în societatea civilă este adesea trecut în plan secund de accentul pus pe decidenții politici în știrile de presă și în dezbaterile publice. Însă activitatea organizațiilor neguvernamentale poate conduce la adoptarea unor reforme importante, iar în țările democratice factorul politic ar trebui să fie deschis pentru consultări cu organizațiile neguvernamentale și pentru utilizarea expertizei oferite de acestea în elaborarea și promovarea unor legi ori în luarea unor hotărâri.
Citește și: VIDEO Rusia a simulat un atac nuclear după ce o fregată s-a abătut de la curs și s-a apropiat de SUA
În tiranii, cel mai adesea ong-urile autentice sunt supuse represiunilor. Decizia Comitetului Nobel de a acorda Premiul Nobel pentru Pace în 2022 unor organizații neguvernamentale din Ucraina („Center for Civil Liberties” – „Centrul pentru Libertăți Civile”), Rusia („Memorial”) și Belarus („Viasna” - „Primăvară”, fondată de Ales Bialiatski, actualmente în închisoare, alături de alți 5 colegi, vine să reconfirme importanța muncii depuse de către organizațiile neguvernamentale!
Citește și: VIDEO Biden a făcut anunțul. SUA vor livra Ucrainei 31 de tancuri M1 Abrams
Iar eforturile acestor trei organizații de a documenta crimele și abuzurile comise de regimurile dictatoriale în condiții grele, de reprimare a activității lor în Rusia și Belarus, respectiv de război în Ucraina, nu doar că mișcă foarte mulți oameni la nivel de conștiință, dar sunt de natură să schimbe în bine lumea noastră. Obiectivul despre care directoarea executivă a Centrului pentru Libertăți Civile, Olexandra Romantsova vorbește în interviul de mai jos a primit o foarte puternică susținere din partea Parlamentului European care a votat zilele trecute pentru înființarea unui Tribunal Internațional pentru judecarea crimelor de agresiune ale Rusiei în Ucraina! Astfel că acest interviu devine cu atât mai relevant!
Interviul cu directoarea executivă a Centrului pentru Libertăți Civile, căreia îi mulțumesc pentru amabilitate, a fost realizat la finalul lunii decembrie când eram la Kiev. Vă invit să urmăriți această primă parte a înregistrării și pe YouTube. Este probabil primul interviu realizat pentru presa din România cu laureați ai Premiului Nobel în anul 2022.
Inițiativa „Tribunalul pentru Putin”
Newsweek: Vă rog, oferiți-ne detalii despre munca dumneavoastră pentru documentarea crimelor de război din Ucraina. Din câte știu, sunt aproximativ 26.000.
Olexandra Romantsova: Chiar mai multe! Acum avem 28.000 în cadrul inițiativei „Tribunalul pentru Putin” din care nu face parte doar Centre for Civil Liberties (Centrul pentru Libertăți Civile), ci sunt peste 30 de organizații diferite pentru drepturile omului din toate regiunile Ucrainei. Acestea acoperă întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv zonele ocupate de ruși. Am început documentarea pentru crime în 2014, când a avut loc ocuparea Donbas-ului și a Crimeei. Din acel moment am început să strângem toate dovezile și mărturiile despre crimele de război și despre persecuțiile politice care au avut loc, în principal, în Crimeea. Dar la început sigur că aveam doar dorința de a lucra, dar nu și vreo direcție despre cum ar trebui să ne desfășurăm activitatea.
Dar colegii noștri din Croația și din unele țări din America Latină ne-au propus să ne ajute cum să facem într-un mod corect. Iar după prima noastră misiune în Donbas, am acceptat propunerea lor și am mers în diferite țări cum ar fi Croația, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Kosovo pentru a studia experiența acelor organizații, ce fel metodologie au și care pot fi problemele într-o astfel de activitate.
Am început să documentăm crime de război pe parcursul celor opt ani împreună cu alte organizații, în cadrul unei coaliții și am documentat crimele din Donbas. Ziua de 24 februarie 2022 a schimbat lucrurile pentru că întregul teritoriu al Ucrainei a devenit o zonă mare a crimelor de război, pentru că deși nu au fost ocupate toate regiunile de către ruși, aceștia au bombardat și au atacat cu rachete. Astfel că putem face o analiză exactă asupra fiecărui loc care este atacat, pentru a vedea ce fel de țintă este, civilă ori militară. Toate aceste informații sunt puse într-o singură bază de date, pe care o puteți vedea exact la https://t4pua.org/en/ Oferim statistici actualizate despre diferite tipuri de crime de război și despre întreaga metodă de documentare.
Newsweek: Câți oameni din organizația dumneavoastră și din alte organizații au lucrat pentru a colecta o cantitate atât de mare de informații. 
Olexandra Romantsova: În organizația noastră, lucrează personalul nostru și unii voluntari. Mulți oameni doresc să susțină acest efort și merg la o pregătire specială despre asta și merg cu personalul nostru la misiunile din teren în fiecare săptămână, iar la un moment dat mergeau și în fiecare zi. Acum avem mai multe informații despre oamenii care vin din zonele evacuate și care pot depune mărturii despre crimele de război.
Înainte de asta mergeam în fiecare loc care a fost ocupat sau bombardat în regiunea Kiev, organizația noastră fiind responsabilă în documentarea pe teren a crimelor de război din regiunea Kiev. În organizația noastră lucrează zece oameni, iar alte aproape 15 persoane administrează baza de date detaliind caracteristicile tipurilor diferite de crime de război.
„Am strâns dovezi și mărturii de la refugiații ucraineni din Moldova”
Cred că sunt aproape 70 de persoane de la o organizații diferite, deoarece fiecare organizație este responsabilă pentru diferite regiuni. De exemplu, în regiunea Kherson, acum lucrează două grupuri. În Chernihiv este un singur grup care lucrează. Dar mulți oameni colectează dovezi și ni le oferă din țări străine. De exemplu, în Moldova, avem un astfel de grup de oameni care s-au întâlnit cu ucrainenii refugiați acolo de la care adună dovezi și mărturii.
Newsweek: Și spuneți-ne, vă rog, mai multe despre acest proiect: Tribunalul lui Putin. Ce înseamnă acest lucru și care este scopul acestui proiect? 
Olexandra Romantsova: Ideea cadru a acestui proiect este că dacă nu se va face justiție în cazul acestor crime de război, ele se vor amplifica. Pentru că înainte de Ucraina, a fost Siria, a fost Cecenia, a fost Georgia, a fost Moldova. Așadar, forțele ruse fac asta în multe locuri, în multe țări și în multe operațiuni diferite, dar nimeni nu răspunde pentru acele fapte. Nimeni nu le judecă crimele de război pe care acum le comit într-un mod concentrat pe teritoriul Ucrainei. Ideea principală este că trebuie să avem o judecată a acestor fapte, trebuie să facem dreptate pentru fiecare persoană care are de suferit din cauza crimelor de război. Asta înseamnă că toate aceste mii de crime de război trebuie investigate și aduse în fața unei Curți de Justiție pentru a se oferi răspunsurile exacte despre cine este vinovat și cine trebuie arestat din cauza asta.
Este necesar un nou Tribunal internațional precum cele de la Nurnberg și Kiev de după Al Doilea Război Mondial
Deocamdată nici justiția ucraineană, nici Curțile de Justiție din alte țări nu pot oferi acest răspuns pentru că sunt prea multe cazuri. De aceea colaborăm cu Curtea Penală Internațională care acoperă în mod strălucit unele dintre crimele de acest fel. Dar dacă vom vorbi despre ideea principală a unui tribunal internațional al crimelor de agresiune, Curtea Penală Internațională nu le acoperă. Realitatea este că nu avem în lume nici un mecanism de justiție internațională care să acopere acest tip de crime internaționale. Ultima dată când au existat astfel de tribunale, au fost cele de după încheierea celui De-al Doilea Război Mondial, de la Nurnberg și de la Kiev.
De aceea este important să existe un tribunal internațional separat împotriva crimelor de agresiune care sunt cele ce pleacă de la o decizie politică de a începe un război. Responsabili pentru acea decizie sunt șefii autorităţilor din Federația Rusă precum Președintele Parlamentului, Președintele Putin, Ministrul Afacerilor Externe, Lavrov, și șefii unor servicii secrete și ai tuturor structurilor de securitate din Federația Rusă care au susținut nu numai ideea invaziei pe scară largă din 2022, dar și începutul războiul în 2014 în Donbas și Crimeea. Deci asta este foarte important să susținem un astfel de model de tribunal pentru că nu avem nicăieri un astfel de mecanism.
Dacă vorbim despre toate aceste mii de cazuri, vedem că aceasta ar însemna o colaborare între judecătorii și procurorii naționali ucraineni și reprezentanți internaționali din țări care au avut exact o astfel de experiență. Pentru că noi încă nu o avem. Procurorii și judecătorii noștri nu au deocamdată experiența necesară pentru a judeca astfel de cazuri. În ce ne privește noi, va fi cu adevărat necesară implementarea unui tribunal internațional. Poate Organizația Națiunilor Unite va oferi astfel de judecători. Pentru noi este o experiență importantă și este cu adevărat necesară. Ne dorim cu adevărat ca toată lumea să vadă că avem o astfel de decizie judecătorească nu pentru că facem parte dintr-un conflict, ci pentru că judecătorii independenți din alte țări spun că “da, este vorba de crime internaționale iar acești oameni trebuie arestați și pedepsiți pentru comiterea lor”.
Newsweek: Așadar, scopul dumneavoastră este nu doar să prezentați informațiile, ci și să creați un astfel de tribunal, o astfel de instanță internațională.
Olexandra Romantsova: Da, pentru că un astfel de mecanism internațional nu există. Erau doar oamenii care gândeau că trebuie să facem asta. Ucrainenii simt că este responsabilitatea noastră. Ca vecini sigur că reacționăm și sprijinim georgienii sau moldovenii în momente critice, dar nu în cadrul unui sistem internațional atât de mare. Așa că acum vedem asta ca pe o responsabilitate a noastră de a promova acest proces, conduce acest proces pentru a avea acest tribunal internațional.
Rusia ar trebui eliminată ca membru permanent din Consiliul de Securitate la ONU
Newsweek: Și ați propus și expulzarea Federației Ruse din Consiliul de Securitate al ONU unde Rusia are drept de veto, are un statut special.
Olexandra Romantsova: Da, este o poveste cu adevărat interesantă pentru că multe țări cred că Federația Rusă echivalează cu URSS. Pentru că înainte de asta era URSS, era o țară imensă, iar acum Federația Rusă este tot o țară imensă. Dar în URSS era compusă din 15 republici diferite iar toate acestea sunt acum țări independente. Belarus și Ucraina de la început au fost voci separate în Adunarea Generală a ONU. Dar a treia voce de pe vremea Uniunii Sovietice era URSS cu totul.
Și toate celelalte țări care, după spargerea URSS, pentru a deveni membre ONU au urmat o procedură specială pentru asta. Doar Federația Rusă nu a efectuat această procedură fiind considerată continuatoarea URSS. Au preluat poziția deținută înainte de URSS. Dar aceasta este o problemă foarte mare întrucât nu avem efectuată o procedură exactă pe care Federația Rusă s-o fi urmat pentru a înlocui URSS, cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Iar asta înseamnă că exact Consiliul de Securitate ar trebui să ia o decizie. Pentru că este scris în statutul ONU că acea țară care este implicată sau care este stat agresor într-un conflict nu poate lua parte la voturile privind acest conflict. Dar totuși, Federația Rusă a blocat Tribunalul Internațional despre zborul MH17 doborât de ruși deasupra Ucrainei. Rusia a blocat o mulțime de alte întrebări privind sistemul de securitate. Astfel că acum Rusia ține sistemul de securitate internațional blocat. Pentru că Federația Rusă are dreptul de a pune veto, dar exact ea nu a confirmat că este formal continuatoarea URSS la ONU.
Newsweek: Rusia folosește dreptul de veto la orice fel de decizii, dar nu respectă regulile ori Charta ONU. Ei încalcă toate regulile internaționale care mențin pacea, dar în același timp ei vor să-și păstreze poziția în Consiliul de Securitate al ONU.
Olexandra Romantsova: Da, este o mare problemă pentru că începi să fii ca un ostatic al acestei situații.
Asta arată cât de vulnerabil este acest sistem atunci când un membru are o posibilitate de a bloca toate deciziile. Consiliul de Securitate al ONU este un singurul mecanism care ar putea reacționa la o astfel de situație precum un război. Cum putem permite ca el să fie blocat? Asta înseamnă că întregul sistem internațional de securitate este blocat?
Când obții un astfel de premiu ai sentimentul că munca ta este importantă
Newsweek: Da. Povestiți-ne despre sentimentul pe care l-ați avut când ați aflat că ONG-ul dumneavoastră a primit Premiul Nobel în 2022?
Olexandra Romantsova: Oh, da, am fost foarte surprinși. Încă suntem puțin șocați pentru că acum avem foarte mult de muncă. Documentăm crimele de război, reacționăm pentru orice situație legată de acest lucru. Dar periodic avem blocate internetul, luminile, electricitatea. În acele moment doar muncești, ești concentrat pe efortul tău, iar într-un astfel de moment cineva îți spune: „vă vedem și vă oferim Premiul Nobel”. „Ce?”, te întrebi! În primul rând am fost cu adevărat onorați. Ai acel sentiment că lucrurile pe care le faci sunt cu adevărat importante și că acum nu doar tu știi despre asta, ci întreaga lume. Este foarte important! Comitetul Nobel din Norvegia ia decizii foarte bune. În unele părți ale Europei avem o problemă cu rolul societății civile în prevenirea războiului. Iar multe partide politice sau unele state ignoră opinia societății civile.
Iar organizațiile neguvernamentale încearcă mereu să urmărească astfel de situații de risc. Spre exemplu, situațiile în care sunt făcute afaceri cu statele care anulează drepturile omului în interiorul lor, Federația Rusă sau Belarus sau alt loc. Pentru Comitetul Nobel norvegian este important să evidențieze exact acest rol al societății civile chiar și în situații atât de îngrijorătoare precum regimurile lui Putin și Lukașenko și în războaie precum cel pe care aceste regimuri l-au început. Așa că organizațiile Memorial și Viasna (din Rusia, respectiv din Belarus fondată de Ales Bialiatski, co-laureați ai Premiului Nobel în 2022) sunt partenerii noștri obișnuiți în această situație. Lucrăm cu ele de mulți ani, ne cunoaștem foarte bine. Ele fac multe încercând să oprească această agresiune.
Deci, pentru noi, este important să fim societate civilă și apărători ai drepturilor omului. Revenind la discuția principală: drepturile omului reprezintă un sistem de prevenire a războiului. Dacă intrați în compromisul politic pentru a obține prețuri bune la petrol și gaze, le dați posibilitatea tiranilor să nu fie pedepsiți când încalcă drepturi de libertăți.
Partenerii noștri din Belarus sunt în închisoare iar cei din Rusia sunt persecutați de Putin
Așadar, Comitetul Nobel pune lucrurile în cadrul potrivit: societatea civilă, apărătorii drepturilor omului și standardele drepturilor omului reprezintă exact ceea ce ne trebuie pentru a menține pacea și a preveni un astfel de război. Deci este o responsabilitate uriașă, o simțim, și suntem cu adevărat onorați să fim împreună cu partenerii noștri aici în acest loc. Sperăm că atenția căpătată ne va ajuta să creem acest mecanism internațional de prevenire a războiului mult mai repede și să ne ajute să ne protejăm partenerii din Belarus și Memorial din Rusia. Pentru că știți că fondatorul Ales Bialiatski împreună cu alți cinci membri ai Board-ului organizației Viasna sunt în închisoare în Belarus. Bialiatski pentru a doua oară. Iar organizația Memorial a fost blocată și chiar i s-a anulat înregistrarea. Iar în ziua în care au fost anunțați au primit Premiul Nobel, Curtea Supremă a Rusiei le-a luat proprietatea principală unde erau păstrate arhivele crimelor din timpul lui Stalin. Asta arată exact că Putin se află la o distanță destul de mică de ideologia lui Stalin din moment ce a încercat să distrugă organizația care a arătat că Stalin a comis crime și că în Uniunea Sovietică nu a fost o epidemie care a dus la moartea oamenilor, ci a fost vorba de persoane concrete care au luat astfel de decizii prin care au distrus milioane de oameni în Gulag și prin alte opresiuni. Așa că sper că le va fi de ajutor.
Newsweek: Cineva ar putea spune: “uite, de aceea Rusia este următoarea Uniune Sovietică, pentru că are aceleași comportamente”.
Olexandra Romantsova: Dar nu este o ocazie bună să oferi cuiva cu astfel de comportamente un loc în Consiliul de Securitate al ONU.
Newsweek: A fost, să zicem, o glumă cinică. Dar comportamentul lui Putin este destul de asemănător cu comportamentul dictatorial al Uniunii Sovietice.
Olexandra Romantsova: Nu este doar stilul Uniunii Sovietice, ci și stilul Monarhiei imperiale a Rusiei. Ai decis că această țară este în sfera ta de interes, astfel că acea țară asta trebuie să se comporte așa cum vrei tu. Nu este respectată independența și suveranitatea fiecăreia dintre aceste țări. Și nu este vorba numai cu Ucraina, dar și de alte țări cum ar fi România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, țările baltice Lituania, Letonia, Estonia.
Voi toți vă amintiți de acele momente în care Uniunea Sovietică a decis că trebuie să acționați așa cum vor ei să acționați. Noi suntem generația următoare din aceste țări care acum luptă pentru libertatea noastră și pentru respectul față de independența noastră. Pentru că încă este vorba despre un imperiu rus într-o altă formă. Rusia încă încearcă să fie un centru de putere colonială. Și de aceea este vorba despre un război colonial.
Societatea ucraineană încearcă să se desprindă de impeiul rus în ultimii 300 de ani. Și acum avem posibilitatea de a avea succes, succes total în asta și de a rupe toate acele lucruri care ne țineau dependenți de Rusia. Aceasta este ideea noastră principală. Ne alegem singuri calea, care este democrația, respectul drepturilor omului, respectarea statului de drept. Și de aceea ne luptăm cu lumea pe care Putin împreună cu Lukashenko au creat-o în care oamenii nu au posibilitatea de a-și gestiona propriile vieți din cauza propagandei, din cauza sistemului de corupție, din cauza banilor din petrol și gaze pe care nu îi cheltuiesc pentru organiza o țară într-adevăr confortabilă. Rusia este o țară total inconfortabilă.
Newsweek: Ei construiesc rachete și tancuri.
Olexandra Romantsova: Da, iar ei nu au un sistem de sănătate normal. Nu au un sistem de învățământ normal. Oamenii nu au destui bani nici măcar pentru a-și plăti facturi. Serios. Așadar, nu e ca și cum ar avea multe, așa că hai să începem un război. Nu, ei nu au multe perspective. Doar un grup mic de oameni care sunt în jurul lui Putin are o mulțime de bani. Asta e tot.
Remus Cernea este corespondentul Newsweek în Ucraina
