Justiția penală - ultima barieră în fața fake news?

DE Flavia Drăgan | Actualizat: 19.11.2021 - 15:05

Este modificarea articolului din Codul Penal privind zădărnicirea combaterii 
bolilor soluția magică pentru a opri valul de dezinformare care circulă în România, de la tribuna Parlamentului până în grupuri obscure de Facebook?

SHARE

Cine ar trebui să meargă la închisoare și pentru cine ar fi suficientă o discuție cu un procuror. 

Dacă, în primul an de pandemie, dosarele penale privind zădărnicirea combaterii bolilor au vizat fuga din carantină, pacienți care au încercat să-și îmbolnăvească doctorii sau medici care și-au infectat colegii și pacienții, în a doua parte a pandemiei este mai mult vorba despre dosare penale deschise pentru vaccinările „la chiuvetă“. 

Pe măsură ce fake news-urile privind vaccinul anti-COVID-19 s-au propagat tot mai mult, ajungând la variante hilare de tipul sterilității „pe trei generații“ (Diana Șoșoacă) sau provocând isterie, ca la Brașov, unde mașina de dezinsecție a fost atacată pentru că „împrăștie COVID“ și, astfel, vor fi oamenii obligați să se vaccineze, iar antivacciniștii au devenit tot mai agresivi în spațiul public, au început să apară dosarele penale nu pentru zădărnicirea combaterii bolilor, ci pentru răspândirea de informații false – precum cetățenii care au susținut pe Facebook că sunt spitalele goale (fiind de fapt pline cu pacienți COVID-19 în stare gravă) sau precum episcopul Giurgiului, pentru care „vaccinurile sunt expirate“. 

Un semnal extrem de prost a transmis Justiția din România când, în decembrie 2020, prima persoană condamnată la închisoare cu executare pentru zădărnicirea combaterii bolilor a fost un bărbat cu dizabilități intelectuale.

Strugurel Matei, care a fugit din spital înainte să afle că nu e infectat cu COVID-19, a fost judecat în lipsă și a aflat despre sentință doar când a fost luat la închisoare, unde a stat două luni. 

Citește și: Șoșoacă de Bihor: deputatul ex-AUR Mihai Lasca, dosar penal pentru informații false despre vaccin | Newsweek Romania

În contextul creșterii presiunii publice – „să se facă ceva cu antivacciniștii“, „să fie luați la închisoare“, se strigă pe Facebook - și al variațiilor extrem de mari privind rata vaccinării, în contextul anunțării unor restricții sau al descurajării lor, vizavi de legea certificatului verde, a apărut anunțul șefei Parchetului General privind o posibilă modificare a articolului 352 din Codul Penal, pentru a putea combate dezinformările din spațiul public. 

Vaccinarea, singura protecţie
în faţa bolii COVID-19, merge
cu hopuri în România. Am
depășit abia 6,6 milioane de
persoane vaccinate cu schema
completă, în 10 noiembrie

Totuși, cum o modificare a unui articol penal depinde de Parlament și, deci, de configurația politică, și în condițiile în care, la ora redactării acestui text, nici măcar legea certificatului verde nu a fost adoptată în Parlament, fiind în prezent blocată la Camera Deputaților, sunt șanse mici să se întâmple acest lucru, a arătat Laura Ștefan, directoare executivă la Expert Forum. 

De altfel, experta în Justiție a explicat că modificarea legii penale nu ar trebui să fie prima preocupare a autorităților, fiind nevoie în primul rând de sancționarea derapajelor de către CNA, iar responsabilizarea oamenilor să se producă prin măsuri administrative, justiția penală fiind ultima variantă. 

În total, într-un an și jumătate de la declanșarea pandemiei, procurorii au deschis 3.478 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor și au soluționat 1.425, dintre care 24 prin trimitere în judecată, arată datele comunicate de Ministerul Public la solicitarea Newsweek România. 

Vaccinări „la chiuvetă“, ser „expirat“, spitalele de COVID goale 

L a slujba de Sf. Parascheva, din octombrie, credincioșii au aflat din gura episcopului de Giurgiu, Ambrozie, că vaccinurile „sunt expirate“, fiind sfătuiți să nu facă serul anti-COVID-19.

Tot la aceeași slujbă, Presfințitul Ambrozie le-a mai spus credincioșilor că „dau foc românilor în spitale“. Derapajul lui Ambrozie, care i-a adus un dosar penal pentru informații false, nu este singular: un personaj bisericesc și mai cunoscut, care de la izbucnirea pandemiei răspândește fake news, este arhiepiscopul Tomisului, Teodosie. 

Cu dosare pentru răspândirea de informații false s-au ales și doi cetățeni care s-au filmat pe Facebook spunând că spitalele sunt goale: la Neamț, o femeie care a susținut că spitalul modular ATI este gol, când erau internați 25 de pacienți în stare gravă, la Timișoara - Spitalul „Victor Babeș“.

Președintele Colegiului Medicilor a anunțat că și-ar dori modificarea Legii sănătății, pentru ca doctorii să fie sancționați mai aspru dacă prezintă în spațiul public teorii nevalidate științific legate de COVID-19 sau vaccinare.

Vicepreședintele Gheorghe Borcean l-a contrazis pe șeful Daniel Coriu, menționând că nu există consens la nivelul Colegiului Medicilor privind pedepsirea severă a medicilor conspiraționiști. 

Apoi, conspiraționiștii de pe Facebook își găsesc puternic confirmate teoriile de parlamentarii AUR: din aproape toate intervențiile acestora pe tema pandemiei, a vaccinării și a introducerii certificatului verde este nelipsită „dictatura medicală“ sau, în termenii senatoarei ex-AUR Diana Șoșoacă, „întoarcerea României în epoca hitleristă“. 

Diana Șoșoacă, alături de foștii ei colegi din AUR,continuă să fie una dintre principalele voci ale conspiraționiștilor

Aceasta distribuie activ pe Facebook articole care susțin chiar și că vaccinurile omoară și are, la rândul ei, un dosar penal deschis în luna septembrie pentru zădărnicirea combaterii bolilor, după ce a blocat accesul într-un centru de vaccinare din Răchiteni, județul Iași, comuna care era în scenariul roșu din cauza numărului ridicat de infectări cu coronavirus.

Ea a susținut că sătenii „sunt obligați să meargă cu botnițe pe străzi“, că „sunt vaccinați cu forța“, „este cea mai mare minciună a secolului“ (că oamenii ar fi infectați cu COVID-19 în comună, n.r.), „din pix este carantină“.

Apoi, sunt pacienții cu COVID-19 ajunși la spital în stare gravă, cu certificate de vaccinare false, vaccinările „la chiuvetă“ fiind încadrate ca zădărnicirea combaterii bolilor.

Până la începutul lunii noiembrie, au fost deschise 366 de dosare penale pentru fraude la eliberarea certificatului de vaccinare, fiind peste 1.100 de certificate și adeverințe de vaccinare false, conform datelor Ministerului Afacerilor Interne (MAI). 

Un astfel de caz s-a înregistrat în Timișoara la începutul lunii octombrie, când un tânăr a ajuns în spital în stare gravă cu COVID-19 și a murit, mărturisindu-le doctorilor că avea un certificat fals. 

În urma acestui caz, oamenii legii au descoperit o rețea a vaccinărilor „la chiuvetă“ în Timiș, Mehedinți și Gorj, fiind cercetat și un medic, care, la începutul lui noiembrie, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. 

Articolul din Codul Penal nu este „destul de acoperitor“

Unde este „linia roșie“? Cine ar trebui să ajungă după gratii pentru zădărnicirea combaterii bolilor? Pentru cine ar fi suficientă o discuție cu un procuror pentru a nu mai distribui fake news? 

Articolul 352 din Codul Penal prevede că „nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, dacă a avut ca urmare răspândirea unei asemenea boli, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă. Dacă fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la o lună la 6 luni sau amenda“. 

În 19 octombrie, procurorul general al României, Gabriela Scutea, a declarat, într-un interviu pentru PressOne, că Parchetul General lucrează la o propunere de modificare a articolului 352, pentru că „nu este destul de acoperitor“, iar „stricta afirmare a unor opinii personale nu se încadrează în obiectul infracțiunii respective, pentru că acolo vorbim de nerespectarea unor măsuri impuse de autorități care conduc la zădărnicirea combaterii bolilor.

Și, atunci, cât timp nu identificăm o obligație efectiv încălcată care să rezulte dintr-un act al unei autorități, e greu să-l încadrăm la infracțiunea asta“. 

De exemplu, un dosar extrem de mediatizat chiar la începutul pandemiei COVID-19 în România, cel al fostului ofițer MAI acuzat că a infectat circa 50 de persoane, între care cadre medicale de la Spitalul „Prof. Dr. Dimitrie Gerota“ și propria familie, a fost clasat în iulie de Parchetul General, procurorii spunând că nu au putut stabili cu certitudine că Nelu Lupu ar fi fost sursa infectării cadrelor medicale și a altor pacienți din spital. Spitalul MAI „Dimitrie Gerota“ a fost prima unitate sanitară din România pusă în carantină. 

De la începutul toamnei,
pe fondul numărului mic de
vaccinări, unităţile sanitare
au fost copleșite de numărul
mare de pacienţi cu COVID-19,
România activând Mecanismul
de protecţie civilă al UE

Gabriela Scutea a menționat că propunerea Parchetului General va fi trimisă către Ministerul Justiției, dar, până la închiderea ediției, nu a anunțat public că ar fi făcut acest lucru. 

Că articolul 352 „nu este destul de acoperitor“, în cuvintele Gabrielei Scutea, a remarcat, încă din martie 2020, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statului Procurorilor (AMASP). 

Atunci, procurorii din AMASP arătau că „infracțiunea prevăzută la art. 352 este una de rezultat; altfel spus, sancționează doar acele situații unde se poate stabili, în mod cert și direct, că nerespectarea măsurilor impuse a condus la infectarea unei alte persoane“. 

Mai mult, procurorii și-au motivat propunerea prin faptul că, „în actuala reglementare rămân în afara sferei răspunderii penale orice fapte cu privire la care, deși zădărnicesc eforturile statului de combatere a pandemiei, nu se poate stabili dincolo de orice dubiu rezonabil că au condus în mod direct la infectarea unei alte persoane determinate, spre exemplu angrenarea cadrelor medicale în ample investigații epidemiologice, creșterea riscului de infectare a unor grupuri sociale, risipirea resurselor medicale care duce la diminuarea timpului și capacității de răspuns în cazuri grave, crearea unei stări de panică și frică la nivelul comunității, crearea unei stări de pericol concrete pentru sănătatea publică“. Aceste propuneri au rămas fără ecou în spațiul public. 

Propunerile AMASP erau:  

✅  Închisoare de la 1 la 5 ani pentru o persoană suspectată de infectarea cu o boală infectocontagioasă, care nu respectă măsurile de izolare / carantină. 

✅ Închisoare de la 1 la 5 ani pentru o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă care nu respectă izolarea / carantina.

✅ Închisoare de la 2 la 7 ani de închisoare, dacă individul, prin nerespectarea măsurilor, a infectat încă o persoană. 

✅ Închisoare de la 3 la 10 ani, dacă individul, prin nerespectarea măsurilor, a infectat mai multe persoane.

✅ Închisoare între 5 și 15 ani, dacă nerespectarea măsurilor au condus la decesul unei persoane.

✅ Închisoare între 3 și 10 ani, dacă persoana transmite cu intenție boala infectocontagioasă. 

✅ Închisoare de la 1 la 5 ani, dacă persoana omite să spună că a intrat în contact cu persoane infectate sau că a călătorit în zone cu risc. 

✅ Închisoare de la 3 la 10 ani dacă dacă au fost infectate cadre medicale sau autorități implicate în prevenirea și combaterea acestor boli. 

Newsweek România a contactat și alte două asociații profesionale ale magistraților – „Forumul Judecătorilor din România“ și Asociația „Inițiativa pentru Justiție“ – pentru a discuta despre oportunitatea modificării art. 352 din Codul Penal, fără a primi vreun răspuns până la închiderea ediției.

Parchetul General a refuzat să facă pentru Newsweek România orice comentariu privind propunerea modificării articolului din Codul Penal. 

Amenzile date în starea de urgență au fost anulate de Curtea Constituțională a României, la fel ca și măsurile privind carantina, izolarea și internarea, pentru că au fost date prin ordin de ministru și nu prin lege trecută prin Parlament. 

„Noi sperăm tot timpul că există scurtături“ 

Laura Ștefan, directoare executivă a Expert Forum (EFOR), expertă în stat de drept și anticorupție, a subliniat, într-o discuție cu reporterul Newsweek România, că este important ca societatea românească să-și calibreze așteptările vizavi de ce ar trebui să facă justiția penală, ce ar trebui să facă CNA și responsabilitatea jurnaliștilor și a politicienilor.

Un rol important îl joacă și educarea oamenilor, iar, în unele cazuri, o discuție cu procurorul este suficientă pentru descurajarea celor care împrăștie fake news.

Situația nu este similară pentru cazurile de vaccinare „la chiuvetă“, unde ar trebui să existe răspundere penală, a mai arătat Laura Ștefan. 

„Toată lumea vrea soluții simple, să-i ia, să-i aresteze, să-i condamne, dar nu știu dacă e atât de simplu; eu aș prefera ca, înainte să ajungem în penal, să existe discuții în cadrul profesiei (de jurnalist, n.r.), pentru că vedem ce impact are mediul audiovizual pe o chestiune de sănătate publică, iar primele soluții ar trebui să vină din zona administrativă“.

FOTO: INQUAM PHOTOS/ Octav Ganea

În acest sens, Laura Ștefan a subliniat că este important rolul Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) în a menține balanța între libertatea de exprimare și a sancționa derapajele.

În societatea românească ar trebui să existe o discuție aplicată –  a explicat experta EFOR - „ce credem că e normal într-o democrație și unde credem că ar trebui să se extindă autoritatea statală; acum, Parchetul nu e cel mai natural arbitru în această chestiune. Mi s-ar fi părut normal ca în această zonă să acționeze CNA-ul.

Este o lipsă de enforcement în audiovizual, aici nu e rolul Parchetului să stabilească ce e normal și ce nu să se întâmple la tv, de-asta avem CNA să stabilească niste reguli într-o zonă extrem de sensibilă; nu vrei nici să limitezi libertatea de exprimare, nici să generezi psihoză generală în societate.

E o balanță sensibilă și chiar cred că nu e ok să intri cu ciocanul în magazinul de porțelanuri, adică e nevoie de niște profesioniști din zona de audiovizual (care să reglementeze, n.r.), apoi putem discuta ce se întâmplă pe rețelele de socializare, care reprezintă alt vector de propagare a discursului anti-vaccin și a fake news“. 

Între iunie și octombrie 2021, CNA a dat doar 26 de sancțiuni – 15 amenzi și 11 somații – pentru emisiuni în care s-au împrăștiat dezinformări. Radio Dobrogea, unde Teodosie al Tomisului i-a îndemnat pe oameni să se adreseze „în masă justiției“ pentru că li se restrâng drepturile nevaccinaților, a fost amendat cu 100.000 de lei, iar iar posturile Antena 3 și România TV, care au promovat antivacciniști și diverse teorii ale conspirației, au fost amendate cu doar 75.000 de lei, respectiv 40.000 de lei, conform unui comunicat al instituției. 

O modificare a articolului penal nu va sancționa derapajele de până acum 

Laura Ștefan a explicat că este posibilă modificarea articolului privind zădărnicirea combaterii bolilor, acesta având un efect descurajator în răspândirea de știri false, însă a subliniat că este important ca, până la modificarea legislației penale, restricțiile impuse în context pandemic și certificatul verde să fie reglementate prin lege în Parlament.

Totodată, experta anticorupție a reiterat că vor fi pedepsite conduitele contrare doar după intrarea în vigoare a respectivelor modificări, dar asta „nu înseamnă că nu va exista un efect descurajator, dacă lucrurile vor fi comunicate bine și coerent din partea legiuitorului.

Parchetul își face treaba, în sensul că aplică legea așa cum este ea astăzi.

Nu trebuie, însă, să creăm așteptarea că, dacă se modifică legea, toate fake news-urile și isteria generalizată de până acum vor mai putea fi trase la răspundere.

Ce s-a întâmplat până la modificarea legii rămâne sub acoperirea legislației existente“.

Dacă ar exista consens politic, modificarea articolului 352 în Parlament ar dura câteva luni, însă experta EFOR a subliniat că este „puțin probabil să se întâmple această modificare pe repede înainte, dată fiind situația politică, prioritățile clasei politice sunt în altă zonă – la formarea Guvernului – apoi, sincer, mi se pare mai important să se adopte aceste măsuri administrative – reglementarea corectă a restricțiilor prin lege, certificatul verde – acestea sunt foarte urgente.

Apoi, sigur, și modificarea legislației penale ar putea face parte din pachet“. 

Condamnarea absurdă a lui Strugurel Matei 

În decembrie 2020, Strugurel Matei, un bărbat de 36 de ani, cu dizabilitate intelectuală, a devenit primul român condamnat în țară la un an de închisoare cu executare, pentru zădărnicirea combaterii bolilor. 

Bărbatul a fost condamnat după ce a fugit din spital, în aprilie 2020, în timp ce aștepta rezultatul la testul COVID-19. Acesta fusese adus la spital pentru că tușea puternic. El nu a așteptat să afle că nu e infectat, avea de fapt tuberculoză și a fugit. Așa s-a ales cu dosarul penal. 

Bărbatul, care și-a petrecut mai toată viața prin centre de plasament, nu a avut avocat, nu a înțeles ce i se întâmplă și a fost condamnat în lipsă de Judecătoria Buzău. Autoritățile l-au găsit abia când urma să fie încarcerat, în vara acestui an. 

După mai bine de două luni în închisoare, la Penitenciarul Focșani, Strugurel Matei a fost eliberat, în 7 octombrie, în urma demersului avocatei Ștefania Dascălu, din cadrul Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care a obținut la Judecătoria Buzău desființarea deciziei de încarcerare din 2020 pentru zădărnicirea combaterii bolilor și rejudecarea cazului.

Citește mai multe aici: EXCLUSIV Primul român închis pentru zădărnicirea combaterii COVID, condamnat absurd, ca în dictaturi | Newsweek Romania

Experta EFOR, Laura Ștefan, atrage atenția că este nevoie de responsabilizarea oamenilor prin măsuri administrative, justiția penală fiind ultima soluție

„Nu înțelegea prea multe lucruri, era evident de la o primă conversație cu dânsul că suferă de o dizabilitate intelectuală. Ar fi putut să observe foarte ușor și ofițerul de poliție care i-a luat declarația de suspect și de inculpat. (S.M.) nu înțelegea de ce e acolo, de ce e închis, pentru un test care a ieșit negativ, nu înțelegea de ce e închis, pentru că nimeni nu i-a explicat nimic.

Evident, nu a avut avocat, nu știa nimic, doar s-a văzut în închisoare. Știa că n-a fost în regulă să plece atunci, că trebuia să aștepte rezultatul testului, dar mai mult de atât, nimic“, a declarat, pentru Newsweek România, avocata Ștefania Dascălu.  

Totodată, Ștefania Dascălu a mai arătat că „judecătorul nu l-a întâlnit față în față, nu a avut contact cu el, contact cu el a avut doar ofițerul de poliție, care trebuia să-și dea seama de atunci, nu au cercetat niciun moment; există un alt articol de lângă cel când apărarea e obligatoriu să fie asigurată, care prevede că judecătorul și procurorul trebuie să asigure apărători din oficiu atunci când constată că persoana nu-și poate face singură apărarea, or, eu nu știu cum au considerat ei că Matei Strugurel își poate face singur apărarea, că nu ai cum să consideri asta dacă te întâlnești cu dânsul, dar, din nou, judecătorul nu l-a văzut, dacă sunt de bună-credință, aș spune că dacă l-ar fi văzut poate ar fi considerat că are nevoie de avocat“. Acum, procesul va fi reluat de la zero, iar Ștefania Dascălu a declarat că va cere achitarea.

De altfel, există două decizii similare ale instanțelor de la Brașov și Iași, când persoane în cazuri similare au fost achitate.

La Brașov, instanța a arătat că „măsura carantinării nu poate rezulta din voința unilaterală a unei autorități, ci trebuie să decurgă din lege, impunându-se astfel persoanei carantinate“, iar Judecătoria Iași a reținut că „nerespectarea unei măsuri nelegale de spitalizare pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase nu poate constitui infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor (…) nefiind de conceput antrenarea răspunderii penale pentru nerespectarea unor asemenea măsuri nelegal dispuse“. 

Cazul lui Strugurel Matei a fost folosit de conspiraționiști și de AUR ca exemplu de „dictatură sanitară“. 

Experta EFOR Laura Ștefan a declarat, despre acest caz, că „nu știu dacă e cel mai bun semnal pe care vrei să îl transmiți, o persoană cu dizabilități prima condamnată, una din puținele condamnări“, ea subliniind că discuția este mai amplă, despre ce înseamnă acces la justiție și respectarea drepturilor procesuale pentru oameni cu dificultăți, fie cu dizabilități sau cu probleme materiale și că este „o problemă sistemică ce generează astfel de situații: ai o singură condamnare și aceea împotriva unei persoane cu dizabilități“.

„Nu știu dacă să-i bagi pe toți la pușcărie este soluția“

În total, într-un an și jumătate de la declanșarea pandemiei, procurorii au deschis 3.478 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor și au soluționat 1.425, dintre care 24 prin trimitere în judecată, arată datele comunicate de Ministerul Public la solicitarea Newsweek România. 

Laura Ștefan a explicat că procentele prezentate de Parchetul General sunt normale, pentru că acest lucru arată că „procurorul se apleacă asupra dosarului și vrea să vadă dacă chiar sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Până la urmă, ce vrem noi? Vrem să se oprească tăvălugul de atitudini de tip scuipat pe stradă, zbierat în fața centrului de vaccinare ș.a.m.d.

Ne interesează ca acest tip de fenomene să descrească. Eu cred că o audiere la Parchet și o discuție cu procurorul și potențiala tragere la răspundere penală sunt în măsură să descurajeze.

Procurorul general Gabriela Scutea vrea modificări ale articolului penal privind zădărnicirea combaterii bolii 

Poate facem un pas înainte în societatea asta, să vedem dacă nu există și alte căi decât să ne punem cătușe unii altora.

Îl leagă și el tot același lucru crede, tot același lucru va spune și familia lui, tot același lucru aude acasă. Deci e o chestiune de educație, de discurs public, nu se rezolvă toate cu Parchetul.

Au trimis niște dosare în instanță, o să vedem ce se întâmplă cu ele, că nici rata de condamnări nu e ca în China, poate că au fost lucruri grave – de exemplu cei cu certificate false și cu vaccin aruncat la chiuvetă – acolo nu mai vorbim – sigur că trebuie să existe controale administrative, dar sigur că se poate pune în discuție o eventuală răspundere penală“, a subliniat Laura Ștefan.

Experta EFOR a rememorat și o întâmplare recentă care arată efectul unei măsuri administrative: „Am călătorit cu avionul – la un moment dat, unul dintre călători refuză să-și pună masca, noi eram în aer, nu aveau cum să îl dea jos.

Stewardesa a stat de vorbă cu el jumătate de oră, până la urmă, i-a adus o hârtie și un pix și l-a rugat să dea declarație că refuză să poarte mască și, când ajungem la Otopeni, îl va deferi poliției.

S-a apucat omul să scrie, apoi și-a ridicat masca peste gură, apoi peste nas, adică asta vreau să spun – stewardesa de pe Tarom nu e nici judecător, nici procuror, nici polițist, și cu toate astea, iată că și-a pus masca frumos pe față și a stat cu ea și în autobuz.

Există o latură preventivă și descurajatoare, chiar dacă nu se ajunge la trimiterea în judecată“. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.