Horațiu Potra rămâne în arest preventiv după ce ÎCCJ i-a respins contestația la decizia CAB
Mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a respins, joi, contestaţia la decizia Curţii de Apel Bucureşti privind măsura preventivă.
Horaţiu Potra, adus joi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sub escorta Poliţiei, rămâne în arest preventiv, în dosarul în care este inculpat pentru acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
„Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Potra Horaţiu împotriva încheierii din data de 7 aprilie 2026, pronunţată de Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.14. Obligă contestatorul inculpat la plata sumei de 300 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă”, este decizia pronunţată în şedinţa din Camera de consiliu a ICCJ joi, 16 aprilie.
Horațiu Potra rămâne în arest preventiv după ce ÎCCJ i-a respins contestația la decizia CAB
În 7 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti constatase legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de Horaţiu Potra, menţinând măsura arestării preventive luată faţă de acesta până la o nouă verificare, dar nu mai mult de 30 de zile.
În ceea ce priveşte alţi 13 inculpaţi din acelaşi dosar, instanţa supremă a amânat pentru 20 aprilie luarea unei decizii cu privire la măsurile preventive dispuse în cazul acestora.
Citește și: Planul dictaturii lui Călin Georgescu. Deturnarea României de la UE și NATO „scrisă” la Moscova
Prins în Dubai în septembrie 2025, Horaţiu Potra a fost de acord să fie adus în ţară, motiv pentru care procedurile s-au derulat repede. În caz contrar, acestea ar fi putut dura mai mult, având în vedere că nu există acord de extrădare cu Emiratele Arabe. El a fost adus în ţară în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.
Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi de alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra.
Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
Citește și: Planul anarhiei lui Georgescu, condus de Sechila și Potra: RO-Exit și judecătorii, împușcați în cap
”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
