Fostul ministru al Economiei și Comerțului în Guvernul Tăriceanu şi membru PC, Codruț Sereș a fost condamnat, în ianuarie 2015, la 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare, în Dosarul privatizărilor strategice. El a fost trimis după gratii pentru trădare prin transmitere de secrete.
Şereş mai avea o condamnare. În martie 2014, el a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul „Hidroelectrica”, decizia nefiind însă definitivă. În acest caz, anchetatorii îl acuză pe Şereş că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii statului român de aproximativ 165 de milioane de dolari. În 2018 a fost eliberat condiționat.
Judecătorii l-au obligat pe fostul ministru, în solidar cu ceilalți inculpați, la plata unor despăgubirilor civile în valoare totală de 469.740.721 lei. Este vorba de 129.722.289 de lei către Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF), respectiv 339.916.432 către Ministerul Energiei, IMM și Mediului de Afaceri. În plus, inculpații au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 25.000 de lei.
Potrivit unor informații puse la dispoziția Newsweek România de către ANAF, până la data de 16 ianuarie 2023, a fost Statul român a reușit să recupereze doar 21.075.171 de lei, cu titlu de prejudiciu și cheltuieli judiciare, ceea ce reprezintă doar 4,5%.
Dosarul „Privatizărilor strategice”
Procesul "privatizărilor strategice" a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.
Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.
În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.
Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 - 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
Citește și: EXCLUSIV „Gala Bute”: În 5 ani, s-a recuperat de la Udrea doar 1% din prejudiciul de 9.000.000 lei
Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.
Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Citește și: Guvernul din spatele gratiilor. 23 de miniștri condamnați după 1989. Au luat 90 de ani de închisoare
La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.
