Potrivit unui comunicat semnat de Corina Corbu, în urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul "Ferma Băneasa", având stadiul procesual apel, s-a desfăşurat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:
* Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Braşov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12,25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13,14 şi repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeaşi zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă.
* La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 221/2019.
* În perioada de referinţă, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secţiei penale erau active pentru repartizare şi erau configurate corespunzător parametrilor stabiliţi prin hotărârile colegiului de conducere.
* La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.
* Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie, arată Agerpres.
ICCJ mai transmite că, în ceea ce priveşte auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca orice altă instanţă judecătorească, este doar utilizator al aplicaţiei informatice ECRIS, dezvoltată şi gestionată de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiţiei.
Pe 22 decembrie, preşedintele Instanţei supreme, Corina Corbu, a anunţat că a dispus efectuarea de verificări în legătură modul în care dosarul "Ferma Băneasa" a fost repartizat la un complet de judecată condus de magistratul Ionuţ Matei.
Decizia a venit după ce jurnalistul Dan Andronic, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare în acest dosar, a postat un mesaj pe Facebook în care susţinea că Florian Coldea, fost prim-adjunct al directorului SRI, ştia încă dinainte de înregistrarea cauzei la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la ce complet de magistraţi va fi repartizat dosarul.
Sentinţa în acest dosar a fost dată de un complet format din judecătorii Ionuţ Matei, Florentina Dragomir şi Alina Ioana Ilie.
Pe 17 decembrie, omul de afaceri Remus Truică a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la şapte ani închisoare cu executare în dosarul retrocedării ilegale a Fermei regale de la Băneasa, iar Paul al României a primit o pedeapsă de trei ani şi patru luni închisoare cu executare.
Paul al României a fugit din România înainte de pronunţarea sentinţei, el fiind dat în urmărire internaţională.
Jurnalistul Dan Andronic a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru aderare la un grup infracţional organizat, el fiind obligat să efectueze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile la Centrul de Asistenţă Integrată Bucureşti sau la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sector 3.
De asemenea, avocatul Robert Roşu a primit cinci ani închisoare cu executare.
Acuzaţiile vizează infracţiuni comise în perioada 2006 - 2013 în diferite forme de participare, în interesul obţinerii unor bunuri de o valoare deosebită, printre care Pădurea Snagov şi Ferma Regală Băneasa, revendicate fără drept de Paul al României.
