Potrivit prevederilor art. 38 alin 1 din Legea nr. 217/2003 (*republicată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei domestice, ordinul de protecţie reprezintă hotărârea emisă de instanţa de judecată prin care aceasta dispune, la solicitarea unei persoane a cărei viaţă, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre următoarele măsuri - obligaţii sau interdicţii:
Citește și: VIDEO Cu cât s-a scumpit vacanța în Thassos: Drumul costă minimum 200 €, mâncarea - 350 €/persoană
a) evacuarea temporară a agresorului din locuinţa familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa familiei;
Reintegrarea se va face numai după evacuarea agresorului.
c) limitarea dreptului de folosinţă al agresorului numai asupra unei părţi a locuinţei comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) cazarea/plasarea victimei, cu acordul acesteia, şi, după caz, a copiilor, într-un centru de asistenţă;
Citește și: STENOGRAME USR. Barna: „Miza lui Iohannis este să creeze impresia că noi nu mai existăm”
e) obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia, ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;
f) interdicţia pentru agresor de a se deplasa în anumite localităţi sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
g) obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere;
Această obligație nu se aplică în prezent.
h) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu victima;
i) obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute;
j) încredinţarea copiilor minori sau stabilirea reşedinţei acestora.
Alin 3 - Prin aceeaşi hotărâre, instanţa poate dispune şi suportarea de către agresor a chiriei şi/sau a întreţinerii pentru locuinţa temporară unde victima, copiii minori sau alţi membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilităţii de a rămâne în locuinţa familială.
Alin 4 - Pe lângă oricare dintre măsurile enumerate mai sus, instanţa poate dispune şi obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie și poate recomanda internarea voluntară, sau nevoluntară. Dacă agresorul este consumator de substanțe psihoactive, instanța poate dispune, cu acordul acestuia, integrarea lui într-un program de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri.
Cum poate fi controlat agresorul să stea departe de victimă
Alin 5 - Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:
a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;
b) obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei;
c) verificări periodice și/sau spontane privind locul în care se află agresorul.
Ordinul de protecţie este executoriu. El se comunică de îndată (termenul este de maxim 5 ore) structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.
6.700 de victime în șase luni
Ultimul studiu naţional privind violenţa domestică realizat de Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse (ANES) între femei şi bărbaţi arată că, în semestrul I al anul 2019, au fost raportate un număr de 6731 victime ale violenţei în familie, din care 4.167 (61,91%) de sex feminin şi 2564 (38,09%) de sex masculin.
Distribuţia agresorilor familiali, la nivel naţional, pe sexe şi mediu de rezidenţă se prezintă în felul următor: 4143 agresori familiali, din care 1555 (37,53%) de sex feminin şi 2588 (62,47%) de sex masculin. Prevalenţa violenţei domestice cu victime femei este mai mare în mediul rural unde s-a înregistrat un număr de 2291 victime femei (54,98%), în timp ce un număr de 1876 victime femei (45,02%) sunt din mediul urban. Din totalul de 6731 victime ale violenţei în familie, au fost raportate un număr de 5.343 victime minore (79,38%), din care 2852 (53,38%) fete şi 2491 (46,62%) băieţi. La nivel naţional, judeţele cu cel mai mare număr de femei victime ale violenţei domestice sunt Constanţa (488 victime femei), Galaţi (454 victime femei), Timiş (236 victime femei), Gorj (226 victime femei), Maramureş (193 victime femei).
