Un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a ridicat din oficiu posibilitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în dosarul în care Traian Berbeceanu, fost comisar-şef al BCCO Alba Iulia, a fost achitat în primă instanţă pentru mai multe fapte de corupţie.

În timpul dezbaterilor, avocatul lui Berbeceanu a susţinut trimiterea sesizării la CJUE şi suspendarea procesului, fiind pentru prima dată când un avocat solicită trimiterea de întrebări justiţiei europene în această speţă. Berbeceanu a fost achitat în primă instanţă şi, dacă se aplică decizia Curţii Constituţionale, atunci achitarea va fi anulată, iar dosarul se va rejudeca de la zero.

De cealaltă parte, Irina Kuglay, procuror la Secţia judiciară a Parchetului General, a fost de acord cu sesizarea CJUE, susţinând că nu există în lege niciun criteriu care să departajeze magistraţii specializaţi de cei nespecializaţi în judecarea faptelor de corupţie.

„Cine decide dacă un judecător este specializat sau nu? Toate instanţele care au desemnat judecători specializaţi în judecarea faptelor de corupţie i-au desemnat de fapt pe toţi judecătorii Secţiilor penale. Separarea administrativă între judecători specializaţi şi nespecializaţi lasă loc liber arbitrariului şi afectează independenţa judecătorului. Decizia Curţii Constituţionale, un organ extrajudiciar, nu are caracter obligatoriu”, a spus Irina Kuglay.

În replică, un procuror de la DIICOT s-a opus sesizării CJUE, susţinând că infracţiunile de care sunt judecaţi inculpaţii din acest dosar nu au legătură cu fondurile europene.

„Ne place sau nu, trebuie să aplicăm deciziile Curţii Constituţionale, care sunt obligatorii”, a arătat procurorul de la DIICOT.

Urmează ca instanţa să ia o decizie în legătură cu sesizarea CJUE şi suspendarea procesului.