Sturionii și pescarii, pe cale de dispariție din Dunăre

DE Marius Daea | Actualizat: 13.08.2019 - 11:21

După 200 de milioane de ani, sturionii sălbatici din România sunt aproape de a pierde bătălia pentru supravieţuire din cauza traficanţilor de icre negre și a corupţiei la cel mai înalt nivel.

SHARE

Sturionii sălbatici din România sunt printre ultimii din Europa. Doar aici și în Bulgaria se mai găsesc astfel de populații, potrivit rapoartelor UE.

Datele ştiinţifice plasează specia în urmă cu 200  de milioane de ani, de pe vremea dinozaurilor. Dovezi despre pescuirea sturionilor există din vremea dacilor, când se puneau pe fundul Dunării garduri din bușteni şi nuiele.

Sturionii trăiesc în Marea Neagră, iar pentru a depune icrele migrează în Dunăre, dar mulți nu mai reuşesc să ajungă la locurile de depunere din cauza lucrărilor hidrografice de pe fluviu, cum ar fi barajul Porţile de Fier.

Înainte de contruirea sa, sturionii urcau până în zona Bavariei. Dintre toate speciile care trăiesc în Marea Neagră, cea mai reprezentativă este morunul, care trăieşte între 100 şi 115 ani, ajunge până la 8 metri şi o greutate de 3 tone.

O femelă morun produce icre din 6 în 6 ani şi ajunge la maturitatea sexuală la 18 ani.

ÎNTRE VIAȚĂ ȘI MOARTE. Se aşează la o adâncime între 1 metru şi 45 de metri, iar peştii rămân prinşi în cârlige

Masculul morun este considerat matur din punct de vedere sexual după 13 ani. Din aceeaşi categorie a sturionilor, în Marea Neagră se mai găsesc specii de ship, viză, păstrugă şi nisetru, iar cegă numai în Dunăre.

Recordul celui mai mare morun capturat în România este în continuare deţinut de Grigore Antipa, care în 1890 a prins un exemplar de 886 kg.

O altă mărturie datează din anul 1983, când Eduard Acsente și tatăl său au prins la Sf. Gheorghe un morun de 675 kg, de la care s-au extras aproximativ 145 kg de caviar.

Pe vremea comunismului, în special în anii ’80, sturionii din Marea Neagră au fost exploataţi în mod inconştient. Numai în zona Sf. Gheorghe, în zilele bune de pescuit, se recoltau 200 kg de caviar, care luau drumul exportului, pentru a plăti datoria externă a ţării.

Samsarii plătesc 1.600 de lei per kg de caviar de la sturionii sălbatici,
pe care îl vând cu peste
8.000 de lei, în condițiile în care un kilogram
de caviar de acvacultură se vinde angro la prețul de 6.000 de lei

Pescarii de pe braţul Borcea şi din Delta Dunării ne-au mărturisit că acești pești sunt printre cele mai inteligente specii și pentru capturarea lor folosesc unelte care sunt confecţionate exclusiv: carmace - cârlige foarte mari, confecţionate din cel mai bun oţel pentru a rezista forţei peştilor, câte 25 de cârlige, legate cu funii de o jumătate de metru, din 50 în 50 cm.

Carmacele se aşază în fața sturionilor, în mare, la o adâncime între 1 metru şi 45 de metri, iar când peştii trec printre funiile cu cârlige, rămân prinşi.

Alte instrumente specialE pentru capturarea sturionilor sunt ohnele.

În 2006, pescuitul la sturion sălbatic a fost interzis

Acum 13 ani, pescuitul la sturion a fost interzis total în România, tocmai pentru că această specie este pe cale de dispariţie.

Decizia a fost luată în urma unei recomandări CITES (Convention on International Trade in Endangered Species of Wild Fauna and Flora / Convenția asupra Comerțului Internațional cu Specii în pericol din faune și flora sălbatică).

Am solicitat, în 2019, mai multor ins­tituţii responsabile din România date certe cu privire la modul cum a fost implementată această interdicție și care au fost efectele sale, însă nimeni  nu a putut să ne pună la dispoziţie un studiu ştiinţific sau o cercetare amplă care să arate o situaţie aproape de realitate.

Comunităţile de pescari susțin însă că sturionul este în continuare pescuit intensiv, dar pe ascuns,
astfel că interdicția nu funcționează cu adevărat.

Recordul celui mai mare morun capturat în România este în continuare deținut de Grigore Antipa, care a prins unul de 886 kg în anul 1890

În schimb, se plâng că au fost lăsați să moară de foame, în condițiile în care li s-a luat o sursă importantă de venit, fără a li se oferi alternativă de trai într-o zonă în care pescuitul era industria principală.

Tot pescarii acuză Ministerul Agriculturii şi Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, agenţie subordonată tot Ministerului Agriculturii, de o susţinere excesivă şi dispropor­ţionată a fermelor de acvacultură în defavoarea pescuitului tradiţional.

Căci, o dată cu interzicerea totală a pescuitului la sturioni, au luat amploare fermele de acvacultură înfiinţate pe fonduri europene şi guvernamentale. Aceste ferme vin să înlocuiască lipsa sturionilor şi a caviarului sălbatic.

Programe inutile

Se investesc milioane de lei prin intermediul agenţiilor naţio­nale din subordinea Guvernului,
ONG-uri şi bani de la UE pentru a  învăţa pescarii cum să-şi practice ecologic meseria moştenită din tată-n fiu sau cum să recunoască sturionii. O utopie...

Între traficanţii de caviar şi piaţa de desfacere a acestui produs, cum ar fi restaurantele de lux din nordul
Bucureştiului, societăți de export şi bogații care îşi permit să plătească aceste delicatese există un fir roşu foarte scurt, un fir roșu care scurtcircuitează orice efort de a salva sturionii.

Şi în rândul pescarilor profesioniști există braconieri, însă aceste cazuri sunt izolate. Nu toţi au curajul de a intra în astfel de reţele.

Samsarii, aşa cum îi numesc pescarii tradiționali pe cei care fac trafic cu caviar, sunt cei care profită financiar, consistent, de pe urma acestei activităţi ilicite.

Braconierii de modă nouă sunt dotaţi cu ambarcaţiuni mai puternice şi mai rapide decât ale Poliţiei de
Frontieră sau ale Gărzii de Coastă Constanța și folosesc tehnologiile GPS pentru a putea identifica rapid locurile de captură.

„Tehnologiile la braconieri au fost dintotdeauna, acum să nu ne ascundem după degete. Poliția ar vrea ca noi să trăim în Evul Mediu, să ieșim din peșteră, și ei să fie cu telefoane mobile, să se uite la noi ca la urși, nu?

Este adevărat, tehnologia ne ajută pe toţi, și pe ei îi ajută, și pe noi ne ajută, toți beneficiem de același aport de tehnologie.

GPS-ul ştiţi de când a început să se folosească pe scule? De foarte multă vreme, din momentul în care nu ne-au mai permis să avem scule fixe în mare.

Adică unelte care să aibă țăruș bătut pe fundul apei și care să le țină pe loc. Din acel moment, noi am aruncat sculele cu niște greutăți și se târăsc aproape pe fundul apei, cu curentul, și e normal să punem un GPS, pentru că așa le putem găsi rapid“, ne-a explicat un pescar din Delta Dunării.

Cel care prinde din greşeală un stu­rion şi nu-l eliberează sau un braconier, pe lângă icrele negre, vinde şi carnea, care este destul de valoroasă.

De regulă, peştele trebuie predat viu. Cu un prosop umed aşezat pe capul animalului, acesta rămâne în viaţă până la zece ore, timp în care reţeaua de distribuţie este activată pe firul scurt.

La prima mână, samsarii plătesc 1.600 lei pe kilogramul de caviar de la sturionii sălbatici, pe care îl vând cu peste 8.000 de lei, în condițiile în care un kilogram de caviar de acvacultură se vinde en-gros la preţul de
60.00 de lei.

La a doua sau a treia ofertă din partea braconierilor, samsarii găsesc diferite motive pentru a scădea preţul la 1.200 lei şi chiar 900 lei pe kg.

Constrânși de imposibilitatea de a vinde în siguranţă pe piaţa neagră, pescarii acceptă sumele oferite de cei care au reţele de desfacere bine organizate și spatele asigurat.

Caviar contrafăcut

Ca orice produs de lux, nici caviarul nu a scăpat de fenomenul contra­facerii. Pescarii ne-au mărturisit că există în comunităţi persoane care au găsit soluții pentru contrafacere și reuşesc să vândă cantităţi importante persoanelor naive și celor care nu se pricep şi nu cunosc calitățile caviarului adevărat.

„Toate instituțiile de control au un obiectiv comun, să acopere adevăratul trafic cu caviar. Ei toți au un obiec­tiv comun, asta este.

Pentru că eu stăteam de vorbă cu un profesor din Stockholm care a scris o carte despre pescuitul din întreaga Europă şi mi-a spus că un institut din Germania a făcut acum 5-6 ani un studiu pe caviarul de acvacultură din România care pleacă la export şi a constatat că 70% din icrele alea erau, de fapt, icre sălbatice.

Atunci pe cine să arăt cu degetul? Probabil cel care făcea export avea câțiva braconieri care îi aduceau pește sălbatic“, ne-a explicat un pescar din Sf. Gheorghe.

Pescarii de aici acuză inclusiv Poliţia de Frontieră, care gestionează Sistemul Complex de Supraveghere şi
Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR), un sistem ultraperformant, dar care are breşe şi nu identifică braconierii din Marea Neagră, dotaţi cu aparate cu GPS şi ambarcaţiuni ultraperformante.

Aceiaşi pescari aduc ca argument pentru eșecul SCOMAR situaţia traficului de droguri eşuat pe țărmurile Mării Negre, care nu a fost identificat de această tehnologie modernă şi se întreabă cum a fost posibil?

„Există un «ochi magic» care se numeşte SCOMAR și care trebuia să vadă tot ce se întâmplă, și nu vede braconajul la sturioni, care nu există practic, nu vede traficanții de droguri care există și drogurile trec pe sub nasul lor. SCOMAR funcţionează! Banii sunt puţini!“, a menționat încă un pescar din Sf. Gheorghe.

LEGAL ȘI ILEGAL. Caviar şi peşte confiscat de la braconieri

Un altul a întrebat similar: „Ştiţi că, spre exemplu, pescarilor din Sf. Gheorghe, în anumite perioade ale anului, le este frică să iasă cu sculele la pescuit în mare?

Deşi au voie să pescuiască, pentru că se prinde mai mult sturion decât peștele pentru care ei se duc să-l pescuiasacă, şi atunci automat intră sub incidenţa legii şi devin penali?“.

Sub protecţia anonimatului, mai mulţi pescari, atât din Delta Dunării, cât şi de pe braţul Borcea, ne-au mărturisit că, dacă din greşeală ar prinde un sturion, nu l-ar elibera. O duc prea greu şi li s-au făcut prea multe nedreptăți. Fiecare pescar se gândeşte că are o familie de întreţinut.

Poliţia de Frontieră respinge acuza­ţiile pescarilor şi arată rezultatele activităţilor de control, care nu sunt principalul său obiect de activitate, dar precizează că există alte instituții dedicate combaterii faptelor de braconaj piscicol. 

70% din sturionii marcaţi au fost braconaţi

Peste 11 instituţii publice ale statului român stau cu ochii pe comunităţile de pescari de pe Dunăre, Delta Dunării
şi Marea Neagră pentru a controla și reglementa pescuitul, dar și a combate braconajul şi traficul cu caviar.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvo­ltare pentru Protecţia Mediului Bucureşti (INDCPM) derulează patru proiecte de cercetare ştiinţifică, în cadrul cărora marchează sturionii cu mărci ultrasonice, după care îi eliberează şi îi monitorizează.

Mărcile ultrasonice sunt implantate chirurgical în cavitatea abdominală a sturionilor şi transmit informaţii despre temperatura apei şi adâncimea de înot a acestora.

Exemplar de sturion prins pentru marcare de către cercetători români.

Peştii marcaţi sunt urmăriţi de la Porţile de Fier până la Marea Neagră, inclusiv pe cele trei braţe principale ale Dunării, Chilia, Sulina şi Sf. Gheorghe.

Informaţiile colectate de sistemul de monitorizare ajută la identificarea comportamentului din timpul migraţiilor sturionilor.

Directorul INCDPM, Deák György, ne-a declarat că 70% din sturionii marcaţi pentru monitorizare au fost braconaţi.

Pescarii din Deltă se plâng ca nu mai au din ce trăi de când a fost interzis pescuitul la sturion

Practicile braconierilor sunt destul de inovative. O dată prins un sturion marcat, extrag marca ultrasonică, o introduc într-un PET închis şi îi dau drumul pe apă, însă experţii INDCPM văd că marca pluteşte numai la suprafaţa apei, ceea ce este un indiciu că sturionul respectiv a fost braconat.

În alte cazuri, marca ultrasonică este extrasă din peşte şi aruncată pur şi simplu pe fundul apei şi în astfel de cazuri experţii constată că exemplarul marcat nu se mai mișcă.

Implicații politice, scandaluri instituționale și conflicte de interese

Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, responsabilă de tot ce mişcă în România în domeniul piscicol, deși ar trebui să fie cea mai interesată de aflarea adevăratei situații a populaţiilor de sturioni din România, este acuzată de Institutul Naţional de Cercercetare - Dezvoltare pentru Protec­­­­­ţia Mediului Bucureşti de nepu­nerea în aplicare a Ordinului nr. 384/2018 pentru aprobarea derogării în scop științific pentru unele specii de pești, emis de Ministerul Mediului, ordin prin care se aprobă marcarea a 300 de sturioni în vederea monitorizării.

Ca justificare la refuzul de a autoriza 300 de exemplare pentru marcare, președintele ANPA, Nicolae Dimulescu, in­vocă ilegalitatea ordinului emis de Ministerul Mediului şi nu îl pune în aplicare.

Mai mult, aduce la rândul său Institutului de Cercetare acuzaţii de practici care s-ar afla în afara legii, însă fără a putea proba acuzațiile.

Între cele două instituții publice au existat chiar procese pe rolul instanţelor de judecată.

Pescarii acuză autorităţile că i-au condamnat la pierderea identităţii

Pescarii de pe Braţul Borcea, dar și cei din Delta Dunării se plâng că atunci când s-a decis interzicerea pescuitului la sturion nu au fost consultaţi.

În comunităţile de pescari, sturionul reprezintă o cultură. În jurul acestui peşte, de-a lungul istoriei s-au dezvoltat tradiţii şi obiceiuri care, odată cu interzicerea pescuitului la sturion, au dispărut.

Oamenii se plâng că pentru sturioni se iau foarte multe măsuri de protecţie, însă pentru oamenii care trăiesc în Delta Dunării nu se face nimic.

Statul român a luat pescarilor cea mai importantă sursă de venit fără a pune altceva în loc. Nu a venit cu niciun ajutor sau o măsură care să sprijine comunităţile, astfel încât să umple golul financiar destul de important
lăsat în urma acestei decizii.

 

Braconierii de modă nouă sunt dotați cu ambarcațiuni mai puternice și
mai rapide decât ale Poliției de Frontieră sau gărzii de Coastă Constanța și folosesc tehnologii GPS pentru a putea identifica rapid locurile de captură

 

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, a înăsprit condiţiile şi la scrumbie, limitând drastic posibilităţile de a realiza venituri.

Deşi arătaţi cu degetul ca fiind principalii traficanţi de caviar, peste 90 % din pescarii adevăraţi, atât cei din Delta Dunării, cât şi cei de pe cursul Dunării, trăiesc în condiţii de viaţă aspre, aproape de limita sărăciei.

„Statul nu prididește să fure și dumneavoastră vreți să despăgubească? Normal, un stat ar trebui să aibă grijă de cetățeanul lui și trebuie să găsească alternativă înainte de a interzice.

Prima dată pregătești alternativa, îi dai drumul pe piață, testezi dacă merge și, în momentul în care merge, interzici altceva, ca omul deja să aibă alternativă.

Nu, tu ai venit, ai interzis, ai interzis, ai interzis și te uiți că populația Deltei Dunării a devenit o specie pe cale de dispariție, ca și sturionii.

Nu se gândește că ăștia nu au ce mânca, nu au ce bea, nu au alternativă.

Orice interdicție pe care o primești din partea autorităţilor, interdicție care îți leagă cumva șireturile și nu te poți deplasa, orice fel de chestie care se întâmplă și care ne strică armonia este o problemă“, a explicat un pescar din Delta Dunării.

De foame, pescarii din Sfântu Gheorghe mâncau caviar

Oricine poate vedea locuinţele modeste şi nivelul de trai scăzut al pescarilor. În ultimii ani, numărul celor cu tradiţie a scăzut drastic, majoritatea şi-au trimis soţiile la muncă în străinătate pentru a putea face faţă nevoilor, iar mare parte dintre ei şi-au găsit un serviciu.

În Sfântu Gheorghe, condiţiile de trai sunt modeste. Multe dintre case încă mai sunt acoperite cu stuf. Majoritatea foştilor pescari închiriază camere cu 80 de lei pe noapte şi încearcă să-şi mai rotunjească veniturile din gătitul tradiţional, care este apreciat de turişti.

Alţii s-au reprofilat, cum este şi cazul lui Eduard Ovidiu Acsente din Sfântu Gheorghe, care acum este ghid turistic şi spune turiştilor povestea sturionilor, sau Alexandru Cristea, din Feteşti, care a devenit expert în marcare sturioni în cadrul INDCPM Bucureşti.

CAPTURĂ. Exemplare de sturioni descoperite în autoturismele unor braconieri. Poliția de Frontieră a confiscat peste 450 kg de caviar

Dintotdeauna pescarii au dus-o greu, chiar dacă au avut caviarul pe mână. În Sfântu Gheorghe, un fost pescar ne-a povestit că au trecut prin perioade foarte grele, au fost momente când de foame mâncau icre negre cu lingura, fiindcă altceva nu aveau.

O bătrână din Sfântu Gheorghe ne-a mărturisit că pentru a face poartă metalică de un metru și jumătate la curte a plătit mâna de lucru și materialele cu o jumătate de kilogram de caviar.

„Rezervaţia Biosfera Delta Dunării ar fi trebuit să funcţioneze ca o balanță între stat și populație. Ar trebui să vină și să întrebe populația de ce are nevoie pentru a dezvolta turismul?

Și în momentul ăla tu te transformai din pescar în producător de servicii turistice, nu? Și atunci automat sursa ta de venit era alta și banii veneau din altă parte și tu cumva nu mai depindeai de pescuit“, crede Eduard Ovidiu Acsente, fost pescar în Sfântu Gheorghe.

49 de dosare penale și 90 de tone de peşte confiscate

Conform datelor furnizate de Poliţia de Frontieră în ultimii patru ani, aceasta au confiscat peste 90 de tone de peşte, de diferite specii, în urma fenomenului de braconaj.

Numai la sturioni, în perioada 2015-2019, la nivelul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, în județele Caraș-Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Brăila, Galați, Tulcea și Constanța au fost întocmite, în total, 49 de dosare pentru braconaj.

În aceeaşi perioadă, Poliţia de Frontieră a confiscat peste 90 de tone de pește braconat, din care 520 kg la specia de sturion, și 450 kg de icre.

S-au constatat 3.874 de infracţiuni şi s-au dat 4.688 de amenzi în valoare totală de 841.750 de lei. De asemenea, au fost confiscate plase de pescuit în lungime de 135 kilometri, cât distanţa de la Constanța la Tulcea, şi 29.972 de ustensile de pescuit, dintre care, în anul 2016, 26.724 - un adevărat un record!

Aceste cifre dau o imagine a amplorii fenomenului de braconaj piscicol numai la nivelul Poliţiei de
Frontieră, însă mai există şi alte structuri ale Ministerului de Interne, cum ar fi Serviciul Fondului Forestier şi Piscicol şi Poliţia Deltei Dunării, care la rândul lor organizează acţiuni de combatere a braconajului şi traficului cu caviar.

Serviciul de Poliție Delta Dunării funcționează cu doar 25 de oameni din 100

Serviciul de Poliție Delta Dunării, cu sediul în Tulcea, este o structură de specialitate în subordinea directă a
Inspectoratului General al Poliției Române, care coordonează atribuțiile ce revin Poliției Române pe teritoriul Rezervaţiei Biosfera „Delta Dunării“.

Atunci când a fost înființată structura, au fost prevăzute 100 de posturi de polițiști pentru a putea face față suprafeței Deltei, întinsă pe trei județe - Tulcea, Constanța şi Galați.

Șeful serviciului, Radu Toni, susține acum că pe raza Rezervației Biosfera „Delta Dunării“ fenomenul de braconaj organizat în rețele nu există și afirmă că situațiile de braconaj sunt izolate.

O altă structură a Poliției Române cu atribuții în combaterea braconajului şi traficului cu caviar este Serviciul Protecția Fondului Forestier și Piscicol din cadrul Poliției Române.

Și această structură organizează acțiuni de combatere a ilegalităţilor la fondul piscicol. În plus, poate acționa pe tot cursul Dunării și tot ceea ce înseamnă fond piscicol în România.

Iar rezultatul acțiunilor acestei structuri confirmă existența fenomenului de braconaj la sturion și traficul cu caviar.

Șeful Serviciului Protecția Fondului Forestier și Piscicol, Marian Sora, spune că activitatea este îngreunată de lipsa unei legislații mai aspre. Prind braconierii, confiscă capturile, cerce­tează şi întocmesc dosare penale, însă în instanțele de judecată braconierii şi traficanții de caviar se aleg cu amenzi, pe care nu le plătesc niciodată, şi condamnări cu suspendare.

Pentru cazurile de braconaj la sturion şi trafic cu caviar, comisarul de Poliție Sora consideră că ar trebui pedepse de minimum 5 ani.

WWF România: „Pescarii s-au trezit din eroii Deltei, oameni aflați la marginea legii“

Cristina Munteanu face parte din echipa WWF România, fiind responsabilă în special de problemele sturionilor.

„Braconajul rămâne încă o problemă importantă în conservarea sturionilor, este o amenințare care afectează populațiile de sturioni din România.

Suntem conştienţi că motivul principal pentru care se realizează acest braconaj este caviarul, icrele negre, acestea aduc resurse financiare importante.

Ca rezolvare, în continuare vedem o mai bună implementare a legii, pedepse adecvate pentru astfel de activități, dar și o colaborare strânsă cu comunităţile de pescari, în sensul în care ne dorim să găsim activități alternative la pescuit, care să le aducă venituri sufi­ciente astfel încât să nu mai fie cumva forțați de situația materială să meargă la braconaj, și să comunicăm cu ei pentru următoarele decizii care se vor lua referitoare la pescuitul sturionilor, în așa fel încât pescarii să fie cât mai puțin afectați“, a explicat Cristina Munteanu.

Aceasta a explicat că, deocamdată, autoritățile doar au promis pescarilor că le vor rezolva problemele, dar nu au discutat și nu au ajuns la o înțelegere comună asupra deciziei de interzicere a pescuitului, motiv pentru care reacţia lor a fost de respingere.

„Pentru că în Delta Dunării mulţi dintre ei s-au trezit din eroii Deltei, braconieri, oameni aflaţi la marginea legii, ceea ce cu siguranţă le-a rănit orgoliul, mândria, și a dus în starea aceea de a respinge total și chiar brutal această decizie de interzicere totală a pescuitului la sturioni“, afirmă responsabilul WWF.

Cele mai afectate zone de fenomenul braconajului sunt Delta Dunării şi braţul Borcea, cele două   fiind importante pentru migrația și reproducerea sturionilor.

Cristina Munteanu avertizează că legislația este completă, însă nu este adecvată la nivel de pedeapsă. Nici amenzile şi nici consecinţele nu sunt suficiente pentru a stopa acest fenomen.

__________________

Articol realizat cu sprijinul INTERNEWS EUROPE

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.