Pionii lui Putin. Controversatul Yuri Borisov repară elicopterele Internelor

DE Cătălin Prisacariu | Actualizat: 14.05.2018 - 18:40

Controversatul rus Yuri A. Borisov a semnat contracte de peste 24 de milioane de euro cu Inspectoratul General de Aviație (IGAv), din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pentru a repara și întreține elicopterele românești de origine rusească.

SHARE

Ultimele contracte sunt valabile până în 2020. Borisov și companiile sale apar în mai multe scandaluri internaționale. A vândut tehnică militară în Sudan, țară aflată sub embargoul Uniunii Europene, s-a implicat în alegerile din Lituania și a mituit un colonel din Armata SUA.

Borisov a absolvit Academia de Inginerie a Forțelor Aeriene Zhukovsky și a servit ca pilot în armata Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) timp de 10 ani. Până la începutul lui 1990, atunci când a fost lăsat la vatră și a început o nouă misiune: să repare și să întrețină elicopterele rusești. Așa și-a înființat propriile companii aeriene, Aviabaltika Aviation și Sank Petersburg Aircraft Repair Company (SPARC)  din Lituania, respectiv Rusia.

Corupție din Lituania până în SUA

În 2002, Borisov s-a implicat în alegerile prezidențiale din Lituania. Atunci, a contribuit cu 400.000 de dolari la campania lui Rolandas Paksas, care a și câștigat alegerile. Tot în acel an, a primit cetățenia rusă de la Vladimir Putin și a renunțat la cetățenia lituaniană. O anchetă a Parlamentului din Lituania a scos la iveală că, pe 11 aprilie 2003, președintele Paksas a semnat un decret prin care Borisov a reprimit cetățenia lituaniană. 

Agenția Reuters anunța că acesta i-a cerut lui Paksas să-l scape de concurența economică. La finalul anchetei,  Borisov a rămas fără cetățenia lituaniană, iar Paskas și-a pierdut mandatul de președinte. În plus, i s-a retras și mandatul de deputat. După șapte ani, CEDO a constatat că Lituania a încălcat legea în legătură cu anularea mandatului de parlamentar.

Serviciile secrete din Lituania au monitorizat activitatea lui Borisov încă din 1999. În toamna anului 2002, Aviabaltika a furnizat piese de schimb cu dublă utilizare pentru elicoptere militare din Sudan, stat aflat sub embargoul Uniunii Europene. Ulterior, lituanienii au confiscat trei elicoptere MI-8 care urmau să ajungă în Bangladesh. 

Wikileaks

Firma lui Yuri Borisov, Aviabaltika, apare în mai multe documente secrete făcute publice de Wikileaks. În 2005, a solicitat acordul de la autoritățile din Lituania pentru a antrena piloții iranieni în Rusia. În afacere era implicată și SPARC. Martynas Lukoseviciu, de la Departamentul pentru Controlul Armelor, a anunțat într-o telegramă că Aviabaltika nu primise acordul. Unul dintre motive a fost că autoritățile nu au avut acces la mai multe informații cheie, inclusiv numele piloților. 

Cele două companii ale lui Borisov, Aviabaltika și SPARC, apar într-un dosar de corupție instrumentat de Pentagon. Un reprezentant al Avibaltika l-a mituit pe colonelul Norbert Vergez, șeful programului NSRWA în perioada 2010-212, pentru a favoriza firmele lui Borisov. Prin acest program erau contractate piese de schimb și repararea elicopterelor MI-17 folosite în Irak,
 Afaganistan sau Pakistan. Departamentul de Justiție al SUA a anunțat că Vergez a primit șpagă un ceas  Rolex, un cec de 30.000 de dolari și un contract de muncă. Totodată, Vergez a pledat vinovat și pentru că a solicitat să se antedateze un document pentru a determina armata americană să facă plăți ilegale de 3,67 milioane dolari către firmele lui Borisov. 

Chumakov, omul lui Borisov din România

Rușii de la Aviabaltika și-au făcut simțită prezența încă de la începutul anilor 2000. Reprezentantul companiei în România și director executiv al Invest Nikarom, Victor Chumakov, anunța, în decembrie 2004, că firma din Lituania vrea să construiască cinci centre pentru reparația elicopterelor rusești MI-8 și MI-17, inclusiv la Cluj Napoca și Iași. În afacere era implicat și Ministerul de Interne de la București. Chumakov adăuga că în acel an fusese reparat și modernizat un elicopter de la Interne, iar printre partenerii companiei s-ar fi aflat Romtehnica și Romaero, conform unei știri difuzate atunci de Agerpres.

Centrele nu s-au mai realizat, dar afacerile au mers mai departe. La fel și relația dintre firmele Invest Nikarom și Aviabaltika, care au pus monopolul pe contractele de furnizare de piese, reparații și întreținere a elicopterelor rusești de la IGAv (Inspectoratul General al Aviației). Ba au lucrat împreună, ba s-au concurat între ele (cel puțin aparent). Până în 2012, Aviabaltika a primit patru contracte de peste 20 de milioane euro. La o licitație a venit în parteneriat cu Lom Praha, o firmă deținută de Ministerul Apărării din Cehia.

Șapte acorduri cadru

Inspectorul general al IGAv, comandorul Traian Ioan Cârstoiu, a precizat pentru Newsweek România că, în ultimii trei ani, s-au semnat șapte acorduri cadru cu Aviabaltika și unul cu Invest Nikarom. Unul dintre contractele atribuite companiei lui Borisov a fost semnat pentru repararea și întreținerea motoarelor și ansamblurilor mecanice pentru două elicoptere MI-17. Valoarea contractului este de aproximativ 1,9 milioane de euro. Celelalte șapte contracte prevăd furnizarea de piese și consumabile pentru cele două elicoptere MI-17 și unul MI-8, în valoare de peste două milioane euro.

Contractul cu Invest Nikarom a fost semnat în septembrie 2015 și prevedea modernizarea elicopterelor MI-17 nr. 107 și nr. 108 prin montarea sistemelor de desant și a avut o valoare de 332.000 de lei. „În cadrul acestei proceduri a fost declarat subcontractant societatea Aviabaltika Aviation Ltd., procentul de subcontractare fiind de 86%“, a declarat comandorul Traian Cârstoiu. 

Legat de contractele semnate cu cele două companii, Curtea de Conturi a constatat că IGAv a plătit peste 11,4 milioane lei pentru modernizarea elicopterelor, deși cestea aparțin de unitățile speciale de aviație din București și Cluj. „Plățile constatate ca deficiență au fost efectuate către Invest Nikarom (...) și
 Aviabaltika. Situația a fost remediată conform recomandărilor echipei de control de la Curtea de Conturi a România“, a mai recizat comandorul Cârstoiu. 

Proprietarul „măcelului“ de la Mechel

Firma Invest Nikarom este patronată de rușii Svetlana Chumakova şi Victor Chumakov. Aceștia au venit în România încă din anul 1993, însă au intrat în atenția publică în 2013. Atunci au cumpărat, pentru numai 230 de lei, cele patru combinate siderurgice deținute de Mechel în România. Grupul rusesc Mechel este controlat de miliardarul Igor Zyuzin. Afacerile lui Zyuzin au fost afectate în 2016 de scăderea prețurilor la materiile prime și de sancțiunile impuse Rusiei în urma conflictului din Ucraina. Însă Zyuzin a fost scos din colaps de trei bănci rusești. Reuters anunța atunci că imperiul lui Zyuzin a fost salvat cu ajutorul președintelui Vladimir Putin

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Aici puteti modifica setarile de Cookie -