Culmea, înainte să strice procurorii frumoasa poveste capitalistă a familiei Bălan, ASG Security Logistic SRL avea contracte cu zeci de instituții de stat. Una dintre acestea, poate cea mai prestigioasă, Ministerul Afacerilor Externe, a și pierdut peste 100.000 de lei din relația cu familia Bălan, a cărei firmă nu a prestat serviciile la care s-a angajat.
Contracte cu zeci de instituții publice
În 2004, Sorin Ovidiu Bălan și fiul său, Alexandru Ion Bălan, au înființat firma Alexandros Guard SRL, redenumită câțiva ani mai târziu ASG Security Logistic SRL. În primăvara anului 2010, conform „Monitorului oficial”, Sorin Ovidiu Bălan a ieșit din firmă după ce i-a cedat părțile sociale fiului său, care a devenit acționar unic.
Conform unui plan de reorganizare a firmei întocmit de către fiul lui Sorin Ovidiu Bălan în 2016, firma „și-a început activitatea în anul 2004 și se baza exclusiv pe activități de însoțire VIP și gardă de corp pentru mai multe persoane, fiind supranumită și «Escorta Elitelor».
După numeroase solicitări, societatea a început să se axeze și pe segmentul de pază a bunurilor, sediilor, instituțiilor, obiectivelor industriale și pe escorta și transportul de valori. Societatea a investit foarte mult în dotări de ultimă oră și în personal calificat, de la agentul de securitate și până la directorii de departamente, pentru a fi mereu la cel mai înalt standard”.
Conform aceluiași plan de reorganizare, portofoliul de clienți al firmei includea următoarele companii și instituții de stat:
- CFR (Gara de Nord București, Sucursala Galați),
- Institutul Diplomatic Român,
- Regia Autonomă de Activități Nucleare (sucursala București),
- Institutul de Științe Spațiale,
- Regia Autonomă „Monitorul Oficial”,
- Complexul Național Muzeal „Astra” Sibiu,
- Agenția Națională pentru Protecția Mediului,
- Primăria Isaccea, Primăria comunei Tudor Vladimirescu, Spitalul CF Ploiești, Ambulanța Prahova, Spitalul Clinic de Copii Brașov, DGASPC Brașov, Parcul Tineretului București, diverse școli din București,
- Ministerul Afacerilor Externe,
- Autoritatea Națională pentru Sport și Tineret,
- Aeroclubul României,
- Spitalul de Urgență „Gerota” București,
- clubul Dinamo, Termoelectrica Ploiești.
1.105 angajați țepuiți
În ciuda succesului fulminant în special în relația cu statul, firma tatălui și fiului Bălan, chiar în timp ce Sorin Ovidiu Bălan era încă proprietar de părți sociale (adică până în 2010), fura. Fura taxe și impozite datorate statului. Cel puțin asta au constatat procurorii în 2013, după ce la sediile firmei au fost făcute percheziții multiple.
Conform hotărârii judecătorești (în primă instanță) dată în iulie 2016 (și rămasă definitivă în ianuarie 2018), „în actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în perioada 2009 – 2012, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Bălan Alexandru Ion, în calitate de administrator al părții responsabile civilmente ASG Security Logistic SRL, a ascuns sursa impozabilă, prin primirea și folosirea la muncă a unui număr de 1.105 persoane și pe care le-a remunerat în următoarele condiții:
- fie prin neîncheierea unor contracte individuale de muncă cu persoanele care au prestat muncă în favoarea ASG Security Logistic SRL (în speță, 588 de persoane) (...);
- fie prin încheierea formală a unor contracte de muncă cu persoanele care au prestat muncă în favoarea ASG Security Logistic SRL (în speță, 305 persoane), care însă nu au fost raportate/declarate Inspectoratului Teritorial de Muncă (...);
- fie prin încheierea unor contracte individuale de muncă cu persoanele care au prestat muncă în favoarea ASG Security Logistic SRL (în speță, 212 persoane), însă în cuprinsul acestora s-a înscris un salariu mult mai mic decât cel plătit, în realitate, persoanei remunerate (...).”
Evaziune fiscală de 4,4 milioane de lei
Fiul lui Sorin Ovidiu Bălan a mai scăpat de niște impozite și facturând fictiv cu câteva zeci de societăți.
În total, prejudiciul s-a apropiat de un milion de euro.
Astfel, tot conform hotărârii judecătorești menționate, „faptele inculpatului Bălan Alexandru Ion, care în perioada 2009 - 2012 (...) a ascuns sursa impozabilă, prin primirea și folosirea la muncă a unui număr de 613 persoane, pe care le-a plătit, fără a avea contracte individuale de muncă declarate la ITM sau în Revisal ori care, deși au avut contracte de muncă declarate la ITM sau în Revisal, au primit sume de bani în plus față de cele existente pe statul de plată, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și cauzând bugetului de stat un prejudiciu total în cuantum de 2.813.589 lei” sunt evaziune fiscală.
Mai mult, arată decizia judecătorilor, „faptele inculpatului Bălan Alexandru Ion, care în perioada 2009 - 2012 (...) a înregistrat în evidența contabilă a societății un nr. de 1.737 facturi, în valoare totală de 6.811.860,05 lei (...) și care nu atestă efectuarea unor operațiuni reale, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale și cauzând un prejudiciu bugetului de stat în cuantul de 1.581.617,72 lei, constând în TVA” sunt evaziune fiscală.
Fiul lui SOB intră la închisoare
În iulie 2016, pentru toate cele de mai sus, fiul lui Sorin Ovidiu Bălan a fost condamnat la mai multe pedepse, cea mai mare fiind de trei ani și șase luni cu executare. Pe 12 ianuarie 2018, apelul la această sentință a fost respins. Așadar, a doua zi, pe 13 ianuarie 2018, fiul justițiarului de la Antena 3 a intrat la închisoare.
La sfârșitul lunii iunie 2019, însă, după numai un an și jumătate de închisoare, a fost liberat condiționat prin decizie a instanței, care a arătat următoarele: „Întrucât condamnatul devine propozabil după executarea a 2/3 din pedeapsă, respectiv 851 zile închisoare și a executat 855 zile închisoare, considerându-i-se executate ca urmare a muncii prestate 158 zile , iar conform L 169/2017 sunt acordate în compensare 114 zile, instanța constată că petentul a executat din pedeapsă fracțiunea minimă obligatorie, prin urmare, prima condiție a liberării condiționate este îndeplinită, deoarece condamnatul a executat două treimi din pedeapsă.
Cu privire la celelalte condiții ale liberării condiționate, stăruința în muncă și disciplina condamnatului, instanța apreciază că aceste condiții sunt îndeplinite.
În acest sens, instanța reține că petentul a menținut relații neconflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a avut o atitudine decenta și civilizata fata de personalul unității, a fost recompensat de 10 ori, nu a fost sancționat, a participat la programele educaționale și activitățile lucrative, a depus la dosar o promisiune de angajare după punerea în libertate.”
Gaura la stat: peste nouă milioane de lei
Înainte să intre la închisoare, în preajma condamnării în primă instanță, la jumătatea lui 2016, Alexandru Ion Bălan a încercat să-și salveze firma intrată în insolvență și a produs un plan de reorganizare. În cele din urmă, însă, societatea a fost declarată falimentară și creditorii au rămas cu buzele umflate.
Conform tabelului creditorilor, publicat în „Buletinul procedurilor de insolvență”, acești creditori erau: ANAF (8,7 milioane de lei), Direcția de Taxe Locale Sector 3 (peste 200.000 de lei), doi foști angajați (aproape 15.000 de lei) și Ministerul Afacerilor Externe (peste 107.000 de lei). În total, aproape 9,1 milioane de lei.
Conform sentinței judecătorești care a consfințit falimentul, statul a rămas cu țeapa: “Prin sentința civila nr. 3303/29.05.2018 s-a dispus intrarea în faliment prin procedura simplificată a debitorului (ASG Security Logistic SRL – n.r.) (...). Prin raportul întocmit în prezenta cauză lichidatorul judiciar a arătat că societatea debitoare nu mai înregistrează în patrimoniu niciun bun mobil sau imobil, şi nici creanţe de recuperat (...).”
Sorin Ovidiu Bălan, comportament și anturaj securiste
Conform lucrării „Moștenitorii Securității” a istoricului Marius Oprea, „cadrele Securității și-au făcut din plin datoria față de noii patroni politici de după 1989, cu prilejul campaniilor electorale deosebit de agresive ale regimului Iliescu din 1990 și 1992, când lozinci de genul «Voi n-ați mâncat salam cu soia» și zvonuri vizând «vânzarea Ardealului» de către Rațiu, Câmpeanu, Coposu și Doina Cornea au împânzit țara.
Ca să nu mai vorbim despre celebrele «droguri de la PNȚ», pe care «ziaristul» Sorin Ovidiu Bălan, pe atunci la Tineretul liber, ulterior coleg cu securistul Dan Gheorghe la agenția de presă «Universul», le văzuse «cu ochii lui» în zilele mineriadei din iunie 1990.
Sorin Ovidiu Bălan semnează ample fotoreportaje cu «drogurile de la PNȚ» și alte dezinformări similare în Tineretul liber, în primele zile de după mineriada din iunie 1990.”
Același Marius Oprea mai scrie în volumul citat că „Schimbarea puterii politice în 1996 a dus la destituirea generalului Dan Gheorghe din fruntea UM 0215; în martie 1997 a fost transferat ca șef al Direcției Generale a Poliției de Frontieră. Din acest post, a solicitat trecerea în rezervă pe motive de boală.
O perioadă a fost consilier al agenției de presă Universul, care se ocupa de «investigații jurnalistice», în fapt de culegerea de informații pentru PDSR, sub paravanul oferit de jurnalistul Sorin Ovidiu Bălan.
În cadrul agenției de presă activau la acea vreme Sorin Ovidiu Bălan (ulterior director la cotidianul Gardianul) și Mihai Ghezea, ajuns și el directorul cotidianului Atac, sponsorizat de gruparea Talpeș-Tender-Iacobov.”
