Răzvan Burleanu: Până în 2022, vrem ca fotbalul să devină sportul nr. 1 practicat de femei

DE Mihai Duță | Actualizat: 06.07.2018 - 10:20

Răzvan Burleanu are la dispoziție încă patru ani pentru a readuce România la un Campionat Mondial. Deocamdată, a fost doar ca spectator în Rusia.

SHARE

Președintele Federației Române de Fotbal a vorbit, într-un interviu pentru Newsweek România, despre viitorul naționalei de fotbal, pregătirile pentru EURO 2020, despre ce se întâmplă la nivel de copii și juniori, dar și despre noua casă a fotbalului feminin.

Newsweek România: Ați fost câteva zile la Cupa Mondială în Rusia, cum a fost?

Răzvan Burleanu: Depinde din ce perspectivă ne uităm, din cea a unei Federații a cărei echipă națională nu este acolo sau ca un simplu suporter?

Din ambele.

Privind din prima perspectivă e pur și simplu o supărare, o dezamăgire că nu reușești să fii prezent la un asemenea festival și, în același timp, să poți să pui pauză celor 20 de ani în care nu am mai fost la un Campionat Mondial. În aceeași măsură, înțelegi pur și simplu câți ani s-au pierdut în toată această perioadă de timp în fotbal și ce ar trebui să faci ca să poți să fii prezent la o astfel de competiție. 

Privind ca suporter, am regăsit Moscova mult mai curată, modernizată, cu un aer modern și, în același timp safe. Iar faptul că te poți simți în siguranță la un turneu final cred că înseamnă foarte mult, mai ales în contextul ultimilor ani. România nu a mai fost de 20 de ani la un turneu final, nici la tineret sau juniori. 

Și nici la Campionatele Europene nu prea am fost, pentru că, dacă e să dăm timpul înapoi, am fost prezenți în 2016, dar turneul precedent fusese în 2008. Nouă ne-au lipsit inclusiv aceste prezențe constante la Campionatele Europene pe care să putem clădi calificarea la Campionatele Mondiale.

Fotbalul românesc are un număr de jucători legitimați semnificativ mai mare decât înainte de 1990, dar rezultatele sunt tot mai slabe. Sunt alte sporturi în care numărul practicanților a scăzut, dar performanțele au fost menținute. Ce se întâmplă la fotbal?

Eu cred că scopul unei federații este acela de a lărgi baza de selecție, iar acesta a fost unul dintre obiectivele noastre strategice, lucru care este și demonstrat de cifre. De exemplu, acum patru ani de zile, 0,5% din populația României practica fotbalul într-o formă organizată, iar astăzi suntem deja la 1,2%. E mai mult decât dublu.

 Dar asta presupune și foarte multe competiții pe care noi ca federație am început să le creem. Până la urmă, ceea ce ne dorim este să putem să oferim cât mai multe competiții copilului care pornește la drum, de la 7-8 ani, până la vârsta de 19 ani, când trebuie să facă pasul spre înalta performanță. Cam asta a făcut federația în ultimii ani, intervenind la fiecare categorie de vârstă. 

Chiar în această vară demarăm, în premieră, o competiție națională pentru juniorii U15.La fel, am avut intervenții din partea Federației la U17, U19. Am creat acum trei ani Liga Elitelor. 

În fiecare an investim 150.000 de euro la fiecare categorie de vârstă. Anul acesta pornim la drum cu U15, categorie pe care o vom include sub aceeași umbrelă a Ligii Elitelor. Nu aveam nicio competiție pentru U14, dar anul trecut am creat Turneul Speranțelor, competiție în care au jucat selecționate înființate la nivelul fiecărui județ. Turneul s-a încheiat cu o tabără de vară, organizată de FRF,  la care au participat peste 150 de copii. 

Cei mai talentați copii născuți în 2004 au fost invitați în această tabără, tocmai pentru a putea să facem un prim pas de selecție pentru naționala U15 care se formează în această vară. În ultimii patru ani au apărut competiții noi și pentru grupele de vârstă U7 și U10. La copii avem sistemul de joc fără clasament până la 10 ani în toate competițiile pe care le organizăm.

 Ceea ce trebuie să înțelegem cu toții, și noi și antrenorii și părinții, este că trebuie să creem această atitudine de fun pentru copii. Asta trebuie să conteze cel mai mult. De asta am adăugat aici și schimbările nelimitate pentru că trebuie să creezi un sistem în care toți jucătorii intră pe teren. Să nu existe un copil care a venit și nu a jucat. La fel, nu am avut clasamente la  Turneul Speranțelor pentru copiii U14.

Ce faceți pentru pregătirea antrenorilor de copii și juniori? Pentru că am văzut că aici sunt ceva probleme.

Am încercat să simplificăm cât mai mult lucrurile . Este vorba despre competiții, selecție și pregătire.

Nu existau competiții, așa că am început să le creem după cum spuneam. Anul viitor vom crea o competiție națională pentru U16. Avem deja turnee la 7-10 ani. Ne mai rămâne practic să intervenim între U11 și U13. Pentru copii de sub 13 ani avem deja un proiect, o tabără de vară în august-septembrie, organizată pentru prima dată în România.

La partea de selecție avem un departament de scouting intern și extern, condus de fostul internațional Gheorghiță Geolgău. La nivelul fiecărui județ, cu excepția Bucureștiului, unde sunt mai multe persoane, avem câte un scouter, câte un referent zonal. Am creat această rețea, iar toți acești oameni sunt plătiți de federație. Facem acțiuni de selecție și în afara țării, iar scouterii sunt sprijiniți de antrenorii loturilor naționale.

A treia direcție este cea de pregătire a antrenorilor. Avem o metodologie la nivel de federație, care ghidează pe fiecare antrenor în actul de pregătire, iar aici e un proces viu în care permanent trebuie să ne adaptăm și noi ca federație, dar și la nivelul antrenorilor. Avem deja un proiect pilot care se numește FRF Mobil și pe care îl vom extinde în această toamnă. Experți din partea școlii federale de antrenori se vor deplasa în teritoriu pentru a realiza transferul de cunoaștere în zona tehnică către antrenorii de la copii și juniori. 

Sunt sporturi în care am fost nevoiți să importăm antrenori străini. Nu ar fi cazul și la fotbal, chiar la nivel de juniori?

Am făcut-o pentru prima dată în istorie la nivel de primă reprezentativă.

Da, însă avem exemplul Poloniei, care într-adevăr a plecat acasă, dar a fost la Cupa Mondială. Antrenorul lor a avut un salariu de 280.000 de euro, în timp ce Daum a avut aproape 600.000 și România e acasă...

Mai puțin de 600.000 de euro, dar sunt naționale care au plătit peste 2 milioane de euro și sunt tot acasă. Italia și Olanda sunt doar două exemple care arată că nu doar banii sunt cei care contează. Eu mi-aș dori un antrenor care să ne califice la turneele finale și să nu ne ceară niciun ban.

 Revenind la întrebare, cred că nu greșesc dacă spun că doar 10 la sută din timpul unui jucător e petrecut la lotul național, așa că actul de pregătire, de formare, de modelare se întâmplă la nivel de club în proporție de 90%. Înțelegând acest lucru, începând din această toamnă o să încercăm să-i prindem, în primul rând pe antrenorii de copii și juniori, într-un program de pregătire susținut de federație. 

În același timp, și antrenorii de la loturile noastre naționale vor petrece mai mult timp în teritoriu, acolo de unde ne vin jucătorii. De aceea, investiția noastră, a FRF pentru anii 2018-2022 va fi mult mai mult axată pe pregătirea antrenorilor.

 În momentul de față, avem un sistem propriu de licențiere a antrenorilor care începe cu licența C făcută în teritoriu, apoi B, A și Pro. Școala federală de antrenori, acolo unde se fac aceste cursuri, se va transforma în Academia Națională de Fotbal, probabil de la finalul acestui an. Vom face acest lucru astfel încât să acoperim toată zona aceasta de educație, atât a antrenorilor, cât și a managerilor. 

Avem un proiect și pentru managementul sportiv, pe care l-am demarat încă din 2015 împreună cu UEFA. A fost un proiect pilot pe care l-am implementat doar în România, astfel încât să-i pregătim atât pe antrenori cât și pe cei care urmează să-i angajeze.

Cum merg pregătirile pentru Euro 2020? Credeți că vor fi gata la timp cele patru stadioane din Capitală?

Zona de execuție și componenta financiară e în sarcina Guvernului, a Companiei Naționale de Investiții. Până acum, totul e în grafic, în ciuda faptului că lucrările sunt întârziate la Dinamo, dar și acolo se fac eforturi pentru a recupera această întârziere.

 Celelalte trei stadioane sunt în grafic, mă refer la Ghencea, Giulești și Arcul de Triumf, astfel încât, până la 31 martie 2020, să putem să folosim aceste sta­dioane. Întotdeauna când avem o presiune externă reușim să ne încadrăm în termene, iar UEFA este o astfel de presiune externă. 

Noi, ca federație, ne-am dorit foarte mult, alături de Guvern, să avem aceste investiții. 

Ele vor rămâne și, după disputarea celor patru meciuri ale Campionatului European, vom încerca să organizăm aici alte turnee finale și mă refer aici la fotbalul feminin, competiții de juniori, fie campionate europene, fie campionate mondiale.

 Vedem că și la Craiova avem un stadion, mai avem la Târgu Jiu, iar dacă vom avea capacitatea ca țară să menținem acest ritm de investiții, cu siguranță și fotbalul se va dezvolta mult mai puternic.  

Naționala de fotbal feminin va juca pe Arcul de Triumf?

Sigur că da. Ne-am dori ca la Arcul de Triumf să fie casa echipei naționale de fotbal atunci când joacă în București. Ăsta a fost și proiectul atunci când am întocmit dosarul de candidatură. Ne‑am asumat ca, pe Arcul de Triumf, pe lângă naționala de rugby, să joace și naționala de fotbal feminin. 

În lumea rugby-ului este foarte discutată această temă. Unii sunt de părere că fotbalul va lua locul rugby-ului pe Arcul de Triumf, iar alții cred că, dacă vine fotbalul, vor veni și banii. Care este realitatea?

În momentul de față, relația la nivel instituțional între Federația Română de Fotbal și Federația Română de
Rugby este una foarte bună. Prin ur­mare, nu putem decât să gândim proiecte în comun pe care să le dezvoltăm. Stadionul va rămâne în continuare în administrarea Federației Române de Rugby, noi vom fi acolo doar găzduiți cu naționala de fete. Nu este scopul FRF să administreze stadioane și eu cred că vor avea loc ambele naționale să joace acolo. 

Plus că nu toate meciurile vrem să le găzduim în București, ne dorim ca ‑ și asta face parte iar din strategia noastră ca federație ‑ echipele naționale, toate, să poată să joace în țară, acolo unde infrastructura o permite. Asta e implicit o valoare adăugată a investițiilor din fonduri publice în stadioane.

 Dacă naționala ar juca doar în București, atunci de ce ai mai face stadioane prin țară?  Iar în patru ani, într-adevăr, unde va juca naționala de fotbal feminin vor fi și bani. De ce? Pentru că, până în 2022, avem un obiectiv strategic ca fotbalul feminin să devină sportul numărul 1 practicat de femei în România. Deja am făcut pași foarte mari în zona asta, inclusiv în ceea ce privește partea de expunere. 

Dacă acum 4 ani erau 200-300 de spectatori la un meci de fotbal feminin, acum, la ultimul meci, am avut peste 3.000 de spectatori la Botoșani, în contextul în care cred că am fost peste media de spectatori a echipei de Liga 1 de acolo. Un alt exemplu, la meciul de baraj pentru calificare la Campionatul European, Romania – Portugalia, am avut 7.110 spectatori pe Arena CFR. 

Cum vedeți campania de calificare pentru Euro 2020 și pentru Mondialele din 2022?

Avem două șanse pentru campionatul European 2020. Avem această Ligă a Națiunilor care începe în septembrie, o competiție nouă pe agenda UEFA în sensul în care meciurile amicale au devenit meciuri oficiale și cele mai bune patru echipe se califică direct la Campionatul European. La finalul campaniei,  20 de echipe vor merge mai departe la Campionatul European. 

În momentul de față, echipa națională arată bine cu Cosmin Contra, astfel încât suntem optimiști în debutul campaniei din septembrie. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie accelerat ritmul pe care îl avem în acest moment, astfel încât să ne asigurăm de prezența noastră la Campionatul European, pentru ca pe această campanie și această prezență să putem să construim calificarea la Campionatul Mondial din 2022.

"Singura noastră problemă, valabilă pentru tot
sportul românesc, este lipsa finanțării. Și nu mă refer la lipsa
sumelor care să vină către federație,
mă refer la lipsa infrastructurii, de asta suferim" 
Răzvan Burleanu, președinte FRF


E o vorbă care spune că România e campioană mondială la meciuri amicale. Acum, dacă se oficializează...

Păi le vom trata ca amicale, le vom câștiga și vom merge mai departe. Cosmin Contra nu a avut rezultate bune doar la meciurile amicale, trebuie să ne amintim că a venit pe banca tehnică pe finalul campaniei, tocmai pentru a putea să aibă câteva meciuri în plus pentru a pregăti echipa pentru Liga Națiunilor. La nivel de echipă națională, atunci când vorbim despre vârful de formă al jucătorilor, importantă este activitatea lor la nivelul cluburilor. 

Noi ne dorim ca ei să joace meci de meci. Și, dacă o vor face în campionatele de top ale Europei, cu siguranță ne vor crește șansele de a fi prezenți la un campionat european. Campionatul mondial din 2022 cred că ne va expune o altă perspectivă, pentru că atunci va fi organizat iarna, ceea ce înseamnă că jucătorii vor fi în vârf de formă. Va fi cu totul altfel. Deosebit va fi și campionatul mondial din 2026, la care vor participa 48 de echipe.

Care sunt principalele probleme cu care vă confruntați?

Singura noastră problemă, valabilă pentru tot sportul românesc, este lipsa finanțării. Și nu mă refer la lipsa sumelor care să vină către federație, mă refer la lipsa infrastructurii, de asta suferim.  Noi, astăzi, când creionăm aceste competiții despre care vorbim, ne gândim cu teamă, cu presiune, în ce zile punem acele meciuri ca să putem fi siguri că avem terenuri. 

După ce am rezolvat această problemă, ne asigurăm că avem arbitri, pentru că și aici e o mare problemă. Când îți crește numărul de jucători, ai nevoie de terenuri, ori terenuri nu s-au mai prea făcut în România, cu câteva excepții. Și nu mă refer la stadioane, mă refer la terenuri de antrenament, asta e marea problemă. 

Există acuzații că vreți să luați din atribuțiile Ligii Profesioniste de Fotbal. Ce se întâmplă?

Sunt interpretări greșite din partea media. S-a înființat o Comisie de fotbal profesionist în cadrul federației. Pentru 2018-2022, viziunea noastră este una pe care o s-o regăsim aproape în tot Occidentul. Este vorba despre cei doi piloni foarte importanți într-o federație: fotbalul profesionist și fotbalul amator.

 Astfel, am luat decizia de a crea două comisii cu statut consultativ și care au obiective strategice. Se întâlnesc de două ori pe an și fac propuneri către comitetul executiv al federației. Acesta este rolul acestei comisii. Nu este nicidecum să înlocuiască Liga Profesionistă.  Totuși, fotbalul într-o țară este manageriat, dezvoltat, guvernat de federația de profil. 

Altfel, orice ligă își poate face o competiție separată, dar nu mai participă în competițiile europene și așa mai departe. Noi ne dorim să avem la federație un spațiu de dezbatere. Nu a mai existat așa ceva în România. 

Să putem să invităm patronii, deținătorii de drepturi tv, diferiți experți. Îl avem în această comisie și pe Rodion Cămătaru, care poate să împărtășească celorlalți din toată experiența pe care a acumulat-o în teren, dar și în business, pentru că e un om de afaceri de succes. Sunt și alți profesioniști care lucrează în această industrie a fotbalului. Acesta este obiectivul, nicidecum de a înlocui LPF.

Am văzut că este o nouă plângere la DNA în care ați fi acuzat, printre altele, de deturnare de fonduri și uzurpare de calități oficiale. Ce ne puteți spune despre acest dosar?

Am văzut și eu știrile. Nu ni s-a solicitat absolut nicio informație din partea acestei instituții. Așteptăm și noi să vedem ce se întâmplă. Știm și noi ce știți și dumneavoastră din presă, atât și nimic altceva. Atât timp cât știi că ai făcut toate lucrurile corect, nu ai nicio problemă. N-ar fi prima acuzație la adresa mea. 

Când ne-am despărțit de Victor Pițurcă a fost o plângere că aș fi împărțit banii cu el. Subiect fals, închis, însă apoi nu a mai fost acoperit mediatic. Dar eu sunt fericit că probabil voi rămâne singurul președinte de federație cu care Victor Pițurcă a lucrat și căruia organizația sportivă nu a trebuit să-i plătească despăgubiri după rezilierea contractului. 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.