Xi Jinping își face buncăr subteran de 10 ori mai mare decât Pentagonul, în caz de război nuclear cu SUA.
Imaginile din satelit publicat de Financial Times au scos la iveală un complexul aflat în construcție la 25-30 de kilometri sud-vest de capitala Chinei.
Amploarea acestui proiect este uluitoare, se ăntinde pe o suprafață de zece ori mai mare decât Pentagonul, cu buncăre și tuneluri adânc sub pământ, construite pentru a-i proteja pe liderii militari chinezi în caz de război nuclear.
Xi Jinping își face buncăr subteran de 10 ori mai mare decât Pentagonul, în caz de război nuclear cu SUA
Nu este doar o facilitate militară, este o fortăreață rezistentă la posibile atacuri nucleare, pe fondul tensiunilor tot mai acute cu SUA și aliații privind Taiwanul, pe care China îl consideră parte integrată din patrie.
Oficial, acest complex este prezentat ca un centru de comandă și control pentru PLA în timp de război, elementele subterane indicând un complex creat pentru supraviețuire, potrivit Bulgarian Military.
Experții cred că complexul va avea o serie de noduri subterane, poate chiar un sistem de metrou, toate interconectate prin pasaje subterane.
Nu este vorba doar de protejarea activelor, ci despre un centru militar auto-susținut, impenetrabil, care ar putea coordona eforturile de război ale Chinei.
Amploarea operațiunii este uluitoare. Amprenta complexului este extinsă pentru a dispersa infrastructura cheie și pentru a evita un singur punct focal.
Construcția se face cu repeziciune, cu peste 100 de macarale care funcționează la înclinare maximă.
În ultimul deceniu, China a făcut progrese semnificative în modernizarea arsenalul său militar, introducând o varietate de sisteme de arme avansate în mai multe domenii. Una dintre cele mai notabile evoluții a fost în domeniul tehnologiei rachetelor.
Citește și: Xi Jinping cerere către SUA. ”Linia roșie” care nu trebuie depășită în ceea ce priveşte Taiwanul
China și-a extins inventarul atât de rachete balistice, cât și de rachete de croazieră, inclusiv racheta balistică antinavă DF-21D, cunoscută drept „carrier killer”, și racheta balistică cu rază intermediară DF-26, care poate viza atât mijloace terestre, cât și navale.
În plus, China și-a mărit semnificativ stocul de rachete terestre, estimările sugerând că Forța de rachete a Armatei de Eliberare a Poporului [PLARF] posedă sute de sisteme avansate capabile să lovească ținte în regiunea Indo-Pacific.
Citește și: Se ascut cuțitele între China și SUA. Xi îi cere lui Biden să-și „schimbe limbajul” privind Taiwanul
Dinamica dintre Beijing, Taipei, Washington și comunitatea internațională va juca un rol crucial în a determina dacă tensiunile vor fi rezolvate pe cale diplomatică sau dacă regiunea va fi scufundată în conflict.
