Xi Jinping fabrică rapid focoase nucleare în șapte unități secrete. De ce se grăbește?

O anchetă a publicației The Telegraph a dezvăluit că Xi Jinping își extinde rapid programul de înarmare nucleară în cel puțin șapte locații importante, în ciuda faptului că pledează pentru neproliferare.

Analiza imaginilor din satelit a scos la iveală lucrări de construcție semnificative la instalații nucleare și poligoane de testare din întreaga țară.

„China se consideră o superputere mondială și intră în competiție cu SUA. S-a luat decizia în timpul mandatului lui Xi de a dezvolta programul de înarmare nucleară, de a investi în acesta și de a-l extinde”, declară Renny Babiarz, expert în informații geospațiale care studiază programul de înarmare nucleară al Chinei.

Xi Jinping fabrică rapid focoase nucleare în șapte unități secrete. De ce se grăbește?

Ministerul chinez de Externe a transmis o declarație în care se precizează că Beijingul adoptă o „strategie nucleară defensivă”.

„China își menține capacitățile nucleare la nivelul minim necesar pentru securitatea națională și nu participă la o cursă a înarmărilor nucleare”, susține ministerul.

Din ancheta efectuată de The Telegraph reiese că, spre deosebire de SUA, China este mult mai interesată de dezvoltarea unor arme nucleare de dimensiuni mai mici decât de bombe masive, de tipul celor destinate distrugerii buncărelor.

Acestea i-ar oferi Beijingului mai multe opțiuni de escaladare graduală în eventualitatea unui război, iar războiul ar putea fi pentru anexarea Taiwanuli, obiectivul principal al lui Xi Jinping, care se întâlnește joi cu președintele SUA, Donald Trump.

Este posibil ca Beijingul să profite de o zonă gri, întrucât a semnat, dar nu a ratificat niciodată tratatul de interzicere a testelor nucleare, care interzice detonarea efectivă a unui sistem de armament.

Într-o locație unde se crede că se produc detonatoarele pe bază de plutoniu – componente esențiale pentru activarea armelor nucleare – a fost construit un întreg oraș de sprijin, incluzând noi blocuri de locuințe, un teren de atletism și un depou de autobuze pentru transportul personalului către și dinspre situl nuclear.

Într-o altă locație, a fost construit un tunel cu o lungime de 600 de metri. Experții afirmă că acesta este utilizat pentru a testa rezistența armelor nucleare la suflul exploziilor – de exemplu, celor provocate de arme inamice.

Sate și ferme mici au fost demolate pentru a face loc unui al treilea obiectiv: un centru de cercetare în domeniul fuziunii nucleare, unde se crede că oamenii de știință chinezi utilizează lasere de mare putere pentru a studia comportamentul materialelor în timpul detonării unei bombe nucleare.

Luate împreună, imaginile din cele șapte locații – Pingtong, Zitong, Lop Nur, Jiuquan, Mianyang, Jinta și Guangyuan – demonstrează, potrivit experților, că Xi Jinping a supervizat o extindere fără precedent a programului nuclear al țării.

Această situație persistă în ciuda faptului că liderul Partidului Comunist Chinez – care urmează să se întâlnească joi cu Donald Trump – a declarat în repetate rânduri că armele nucleare ar trebui interzise și distruse.

Arsenalul nuclear, pe agenda întâlnirii Trump-Xi Jinping

China menține politica de a nu utiliza prima arme nucleare și a semnat Tratatul privind interzicerea completă a testelor nucleare.

Donald Trump, care îl va primi pe Xi Jinping la Casa Albă joi, a invocat testele efectuate de alte țări drept justificare pentru extinderea programului american de testare a armelor nucleare.

Președintele SUA, într-un gest fără precedent, îl va întâmpina pe omologul său pe pistă. Ulterior, un B-2 Spirit însoțit de patru avioane F-22 Raptor vor survola ceremonia, semn că discuții despre armele nucleare sunt pe agenda întâlnirii.

„Din cauza programelor de testare ale altor țări, am dispus Departamentului de Război să înceapă testarea armelor noastre nucleare pe baze de reciprocitate”, a scris Trump pe platforma sa de socializare, Truth Social, înainte de o întâlnire cu președintele chinez. „Acest proces va începe imediat.”

Arsenalul nuclear al Chinei s-a dublat și chiar mai mult sub conducerea lui Xi, ajungând la 620 de focoase în luna ianuarie, potrivit unui raport anual al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI).

Se estimează că această cifră va crește la 1.500 de focoase până în 2035; unele dintre acestea au o rază de acțiune estimată la 15.000 km, fiind capabile să atingă teritoriul continental al SUA.

Astfel, China devine singura parte semnatară a unui tratat global de neproliferare care își sporește în continuare, în mod semnificativ, arsenalul.

În 2020, a depășit Franța – care deține 290 de focoase – devenind a treia mare putere nucleară a lumii, după Rusia și SUA.

Un obiectiv cheie este instalația nucleară Pingtong, situată adânc în munții din centrul Chinei. Aici, potrivit experților, sunt fabricate componentele centrale ale focoaselor nucleare.

Construcția fabricii a început în 2013, la un an după ce Xi a devenit liderul Chinei.

De atunci, facilitatea s-a extins; imaginile din satelit, publicate de The Telegraph, indică noi puncte de control la intrare, un pod și două rânduri de ziduri perimetrale.

Există zone securizate care includ ceea ce par a fi galerii de acces – deschideri către posibile instalații subterane – ce ar putea fi utilizate pentru testare sau depozitare.

În imaginile din satelit au fost surprinse vehicule militare de transport în această locație. În apropiere se află ceea ce pare a fi o așezare de sprijin, destinată cazării personalului care lucrează la Pingtong.

Muncitorii au instalat turnuri de ventilație, schimbătoare de căldură industriale și rezervoare pentru stocarea substanțelor chimice – echipamente industriale utilizate în instalațiile de producție a nucleelor ​​fisionabile din SUA, Marea Britanie, Franța și Rusia.

China, acuzată că testează arme nucleare în ciuda interdicției globale a testelor din 1996

Imaginile din satelit relevă, de asemenea, extinderea poligoanelor de testare din alte locații; experții afirmă că acestea permit oamenilor de știință să identifice eventuale defecte și să îmbunătățească armele nucleare.

Patricia Lewis, fizician nuclear, expert în controlul armamentului și membru al Consiliului de conducere al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), a declarat: „Nu poți dezvolta cu adevărat o nouă armă nucleară fără a efectua teste”.

„Acest aspect este prezent în mintea tuturor când vine vorba de China, care dezvoltă noi arme.”

Una dintre cele mai vizibile completări aduse capacităților de testare ale Chinei este poligonul cu tub de șoc din cadrul complexului de armament nuclear Zitong, situat la aproximativ 80 de mile (circa 128 km) nord-vest de Pingtong. Tubul este utilizat pentru a evalua efectele exploziilor și ale undelor de șoc asupra armelor nucleare.

La Zitong, imaginile din satelit arată cum construcția a crescut dramatic din 2019 în șase zone distincte.

Sateliții au capturat și un loc de testare în aer liber alături de clădiri care sunt probabil folosite pentru asamblarea armelor. Posibilitatea de testare este sugerată de berme – ziduri de pământ pentru a proteja zonele de testare de explozii și a devia exploziile în anumite direcții – din jurul lor.

Citește și: China, Rusia și Coreea de Nord sporesc focoasele nucleare desfășurate pe rachete. Ce face NATO

Zitong, ca și alte site-uri nucleare examinate de The Telegraph, are un hub de transport. În acest caz, punctul de transfer de la drum la calea ferată permite deplasarea componentelor armelor, legând acest complex de alte părți ale țării.

La aproape 2.000 de mile depărtare, în vestul îndepărtat al Chinei, se află Lop Nur – un lac uscat care a fost locul primului test nuclear al țării în 1964. Analiza imaginilor satelitare arată mai multe locuri de testare aparent în curs de dezvoltare acolo.

În februarie, oficialii americani au acuzat China că a efectuat teste nucleare explozive secrete la Lop Nur în iunie 2020, încălcând o interdicție globală a testelor din 1996.

SUA au susținut că Beijing a ascuns o astfel de activitate în mod intenționat și se pregătea pentru teste suplimentare.

China a început patrulări maritime cu armament încărcat pe submarinele dotate cu rachete nucleare

Potrivit estimărilor SIPRI, începând cu luna ianuarie, China deține în prezent mai multe lansatoare de rachete balistice intercontinentale decât Rusia sau SUA și ar putea dispune de un număr cel puțin egal de astfel de rachete până la sfârșitul deceniului.

Citește și: VIDEO Cum arată bombardierul nuclear H-6N al Chinei? Escortat de 2 avioane de vânătoare „invizibile”

În cel mai recent raport anual, SIPRI notează că unele dintre rachetele stocate în silozurile chineze sunt, probabil, deja echipate cu focoase nucleare.

Conform părții americane, se pare că China a început, de asemenea, patrulări maritime cu armament încărcat pe submarinele dotate cu rachete balistice nucleare, ceea ce sugerează o capacitate militară sporită.

Aceasta reprezintă o schimbare majoră față de poziția anterioară a Chinei de a păstra focoasele, rachetele și lansatoarele separat, sugerând că unele dintre noile sale sisteme de rachete nucleare nu mai intră sub incidența politicii de a nu utiliza prima armele nucleare.