Viktor Orban va deveni preşedintele Consiliului Uniunii Europene. Cum poate fi el frânat. Parcă pentru că nu era de-ajuns, preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE va fi deţinută şase luni, de Ungaria, adică de Viktor Orban.
Este de notorietate clipul video de la Summitul liderilor UE, din octombrie anul trecut, când premierul Ungariei, Viktor Orban, a fost izolat complet.
Viktor Orban va deveni preşedintele Consiliului Uniunii Europene
Aceasta este primirea meritată, atunci când numești Bruxelles și UE "o parodie modernă și proastă" a URSS și rupi unitatea de susținere a Ucrainei și izolarea lui Putin.
You have probably seen this video already when PM of Hungary Viktor Orban was isolated in the Summit of EU leaders. This is the reception you get when you call Brussels and the EU “bad modern parody” of the USSR and break the unity of supporting Ukraine and isolating Putin.… pic.twitter.com/6BNd8AvxPK
— Jaanika Merilo (@jaanikamerilo) October 28, 2023
"Ceea ce a făcut Orbán cu Putin este un deget mijlociu arătat către toți soldații, către toți ucrainenii care mor în fiecare zi și care trebuie să sufere din cauza atacurilor rusești.
Uniunea Europeană nu trebuie să devină ostatica lui Orbán", a subliniat premierul luxemburghez Xaviel Bettel.
"Ungaria devine o problemă pe care trebuie să o rezolvăm. Anterior, am reușit să ne menținem unitatea, dar cu Ungaria devine din ce în ce mai dificil", a declarat şi premierul Estoniei, Kaja Kallas, cu aceeaşi ocazie.
Citeşte şi: Viktor Orban compară UE cu tancurile Uniunii Sovietice
Dar acum pare că a venit momentul revanşei pentru Viktor Orban. Consiliul Uniunii Europene este condus prin rotaţie, de fiecare stat membru UE, iar preşedintele Consiliului UE este premierul statului ajuns la rând, în această rotativă.
Ungaria va deţine preşedinţia între 1 iulie şi 31 decembrie anul acesta, exact după ce au loc în toată Europa alegerile europarlamentare.
"Ca reacție la întâlnirea lui Orbán, cu Vladimir Putin, la Beijing, la începutul acestui an, Europa poate anticipa președinția maghiară programată a Consiliului UE", scrie filosoful în Drept şi scriitorul Jaap Hoeksma, pe EUObserver.
Citeşte şi: Ucraina îl somează pe Orban privind „Ungaria Mare”: Revizionismul, inacceptabil
"Deși mijloacele legale prin care Parlamentul European poate influența procedurile interne ale Consiliului European sunt limitate, mai jos este prezentată o strategie pentru atingerea acestui obiectiv. În ajunul alegerilor pentru Parlamentul European din iunie 2024, parlamentul ar trebui să arate că poate mușca", crede Hoeksma.
Una dintre primele lecții din manualul de politică este că politicienii nu ar trebui să exagereze miza. Strategiile de obstrucție pot fi eficiente atâta timp cât implementatorii lor respectă regulile jocului, spune autorul.
Aşadar, își pot enerva colegii sau îi pot enerva, dar nu pot fi dați afară. Odată ce trec linia roşie totuși ei pot fi stigmatizați ca spărgători ai regulilor jocului.
Citeşte şi: Viktor Orban, din nou pe limba lui Putin: „Să ne bucurăm că nu e război. E o operaţiune militară”
Ungaria a aderat voluntar la UE, la 1 mai 2004. În anul 2007, s-a oferit voluntar să semneze Tratatul de la Lisabona, care a transformat UE într-o organizație de state și cetățeni bazată pe valori de comun consfinţite.
De la Lisabona, statele membre trebuie să îndeplinească criterii similare de democrație și stat de drept, pe care Uniunea lor trebuie şi ea să le respecte.
Evident, această construcție se referă doar la domeniile în care statele membre au convenit să transfere suveranitatea Uniunii, nu în domeniul afacerilor externe.
Suveranitate şi drept de veto
Deși UE își propune să vorbească cu o singură voce, în relațiile sale externe, statele membre și-au păstrat suveranitatea în acest domeniu. Tratatul de la Lisabona continuă să respecte dreptul lor de veto.
Reproșând întâlnirea lui Orbán de la Beijing cu Putin la summitul UE din octombrie, președintele francez Emmanuel Macron a rezumat clar situația actuală spunându-i colegului său maghiar că, deși țara sa se bucură de suveranitate în domeniul Afacerilor Externe, nu ar trebui să pericliteze politicile UE pentru respectarea intereselor naţionale.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene de Justiție, Comisia este îndreptățită să apere construcția și valorile Uniunii, împotriva încălcărilor Dreptului European, de către statele sale membre. Viktor Orban vrea să poată cheltui banii UE în modul pe care îl consideră el potrivit, fără controlul Bruxellesului. Adică să facă ce vrea el, ca în Rusia prietenului său Putin. Nu se poate aşa în UE.
Nici unul nu a îndrăznit
Opoziția sa față de introducerea mecanismului privind respectarea statului de drept a fost respinsă de CEJ, în termenii cei mai clari şi expliciţi. În timp ce Orbán își continuă cruciada contra Bruxellesului fără încetare, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, în iunie anul trecut, cu scopul de a împiedica guvernul ungar să preia președinția Consiliului.
Dacă aceasta totuşi se va întâmpla, vom trăi vremuri interesante. Acum, preşedintele Consiliului UE este premierul belgian Alexander De Croo. Anterior, a fost spaniolul Pedro Sanchez. Nici unul dintre aceştia nu a încercat să blocheze mecanismele decizionale ale UE şi nici măcar nu s-a pus problema ca vreunul dintre aceştia să facă un asemenea lucru.
Nu au îndrăznit să facă aceasta nici Viorica Dăncilă, nici slovacul rusofil Robert Fico, în precedentul său mandat de premier, nici italianul Matteo Renzi şi nici Viktor Orban însuşi, în precedentul său mandat, din ianuarie - iunie 2011.
Dar acum e altă situaţie
Este şi o chestiune de câştigare de prestigiu şi de respectabilitate. Deținerea președinției rotative a Consiliului include atât avantaje, cât și dezavantaje pentru statele membre.
Statele membre au posibilitatea de a-și demonstra abilitățile de negociere, ca „brokeri cinstiți”, câștigând astfel influență și prestigiu. Statele membre care conduc Consiliul UE obțin un acces privilegiat la anumite informații sensibile.
La sfârșitul mandatului lor, ele cunosc preferințele statelor membre mai bine decât oricare altele. Consiliului UE poate direcţiona dezbaterile asupra problemelor de interes național/regional specifice statului care deţine preşedinţia.
De exemplu, Finlanda a mizat pe Inițiativa Dimensiunea Nordică. Întrebarea este: pe ce va miza Viktor Orban, în mandatul său, când amicul din Rusia este în agresiune?
