Şeful statului a participat, de marţi până joi, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, joi, preşedintele Iohannis a reafirmat sprijinul activ al României pentru consolidarea şi aprofundarea cooperării cu partenerii, atât cu cei din Vecinătatea Estică, cât şi cu cei din Vecinătatea Sudică. El a evidenţiat, şi în acest context, acţiunile maligne ale unor actori terţi în Vecinătatea Sudică, precum şi impactul acestora asupra obiectivelor şi intereselor Alianţei şi, în acest sens, a pledat pentru sprijinul intensificat al NATO în vederea consolidării capacităţilor partenerilor şi a subliniat că regiunea Mării Negre a fost şi continuă să fie o platformă de proiectare a puterii de către Rusia în Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi regiunea Sahel.
Citește și: Ministrul mediului a anunțat că sistemul de trasabilitate a deşeurilor intră în vigoare de mâine
În acest context, şeful statului a subliniat sprijinul constant al României pentru un angajament sporit al Alianţei pentru partenerii sudici şi pentru implicarea în continuare a NATO în eforturile internaţionale de combatere a terorismului, având în vedere că acesta este în continuare una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii euroatlantice.
Şeful statului a pledat pentru sprijinul intensificat al comunităţii internaţionale şi importanţa unităţii în vederea sprijinirii celor vulnerabili la fragmentarea lanţurilor de aprovizionare de pe piaţa alimentară, în special partenerii din sud, şi a asigurat cu privire la implicarea activă a României pe această dimensiune.
Preşedintele Iohannis a vorbit despre susţinerea României pentru cooperarea NATO cu Uniunea Europeană, salutând nivelul fără precedent de interacţiune şi cooperare practică între cele două organizaţii.
Şeful statului s-a referit şi la semnificaţia solidarităţii şi complementarităţii dintre cele două organizaţii în acordarea de sprijin Ucrainei, afirmând, totodată, că România susţine adoptarea, cât mai curând, a unei noi Declaraţii Comune NATO-UE, care să evidenţieze abordarea comună în gestionarea acestei crize.
Preşedintele Iohannis a evidenţiat şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. Şeful statului a exprimat interesul ţării noastre de a rămâne conectată la evoluţiile din acest domeniu, în spiritul profilului activ care a consacrat România încă de la aderarea la structurile euroatlantice.
Citește și: SUA: România și țările de pe flancul estic al NATO, risc ridicat de a fi atacate de Rusia
Miercuri, preşedintele Iohannis a participat la prima reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, care a abordat invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei şi implicaţiile pe termen lung în plan regional, euroatlantic şi global. În cadrul acestei reuniuni, au fost adoptate Noul Concept Strategic al NATO, Declaraţia Summitului, măsurile pentru consolidarea şi eficientizarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul estic şi a fost decisă intensificarea sprijinului pentru Ucraina şi alţi parteneri - Republica Moldova şi Georgia.
Tot miercuri, şeful statului a participat la cea de-a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea liderilor din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO au discutat, împreună cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, printre care şi China, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de aceştia, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli.
Joi, cea de-a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern a fost dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică. În cadrul acestei reuniuni, au fost abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud.
În cadrul summitului, şeful statului român a participat, miercuri seară, la dineul transatlantic oferit de premierul spaniol Pedro Sanchez, iar joi, la ceremonia de semnare a Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO, care corespunde aprobării, de către liderii la nivel înalt, a Cartei acceleratorului pentru inovare în domeniul apărării (DIANA).
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pentru România, Summitul la care a participat în mod activ preşedintele Klaus Iohannis a avut o importanţă deosebită, din perspectiva deciziilor fundamentale care consolidează securitatea şi apărarea pe Flancul estic al NATO şi în regiunea Mării Negre.
"Aceste aspecte corespund tuturor obiectivelor urmărite de România la acest moment de reper în istoria Alianţei, care au fost îndeplinite în totalitate", se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, conform Agerpres.
Comentarii 0