US Air Force pierd din superioritatea aeriană. Anual, casează 250 de avioane, dar aduc numai 90

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Statele Unite au ajuns la conceptul necesității de a obține o superioritate totală asupra inamicului în aer, după care operațiunile de luptă la sol sunt deja mult mai ușoare. Iar pentru sarcina de a cuceri cerul, Pentagonul a primit în mod tradițional resurse enorme, care au fost transformate în superioritate tehnologică și cantitativă în domeniul aeronavelor, arată defence-ua.com.

US Air Force pierd din superioritatea aeriană. Anual, casează 250 de avioane, dar aduc numai 90

Însă acum totul indică faptul că SUA pierde acest atu, deoarece, în mod banal, scot din uz aeronave mai repede decât le produc. Și, în ciuda tuturor acestor lucruri, această tendință continuă, iar situația devine treptat critică, lucru remarcat de experți autorizați, precum Douglas Birky, șeful Institutului Mitchell pentru Cercetări Aerospațiale, care și-a publicat opinia în publicația Defense News .

Iar un indicator al schimbărilor extrem de negative pentru SUA a fost faptul că, în urmă cu o lună, Garda Națională a SUA a desființat Escadrila 103 de Vânătoare, făcând din Maryland primul stat american fără o unitate aeriană a Gărzii Naționale. Acest lucru în sine, desigur, nu poate fi considerat o „condamnare la moarte”, dar motivele reducerii unității sunt simptome foarte grave - o reducere a finanțării pentru achiziționarea de noi aeronave.

În anul fiscal 2025, SUA plănuia să retragă 250 de aeronave, primind în același timp 91. În 2026, planul este de a retrage 340, primind în același timp doar 76. Adică, vor fi retrase de 4,5 ori mai multe aeronave decât cele produse. Iar situația se va înrăutăți, deoarece aeronavele care au fost comandate masiv în timpul președinției Reagan, în anii 1980, sunt retrase.

Și, în general, în prezent, componența cantitativă a aviației americane este jumătate din cea pe care o aveau trupele americane la sfârșitul Războiului Rece. Dar provocările actuale pentru SUA nu sunt mai mici acum, pentru că vorbim despre China, Federația Rusă, Coreea de Nord și Iran. Ceea ce necesită un număr corespunzător de aeronave. Mai mult, chiar și Operațiunea Midnight Hammer, cu un atac asupra programului nuclear iranian, este comparată de un expert cu celebrul „raid Doolittle” asupra Tokyo din 1942 - o demonstrație unică de capabilități.

„Adversarii știu că puterea aeriană a SUA este la limita capacităților sale și, fără îndoială, acest lucru este luat în considerare de ei atunci când iau decizii privind modul de contestare a intereselor SUA în lume”, conchide autorul.

Citește și: Putin, în „misiune istorică” să cucerească Ucraina. Îl ademenește pe Trump cu Tunelul Alaska-Rusia

Și din perspectiva Defense Express, putem adăuga încă un aspect. În ciuda parametrului cantitativ, avantajul tehnologic nu este mai puțin important. Iar SUA s-au bazat întotdeauna pe acești doi parametri în atingerea superiorității aeriene. În același timp, China reduce extrem de activ decalajul tehnologic, după cum o demonstrează nu numai munca activă la aeronavele de a șasea generație, ci și creșterea numărului de avioane de vânătoare de a cincea generație. Aceasta din urmă este foarte clar vizibilă într-unul din cele 10 grafice de la CSIS despre forțele armate ale Chinei, ceea ce poate fi înfricoșător .

În același timp, ideea că forțele aeriene chineze sunt o „masă” imensă de vechituri învechite, sub forma MiG-19 și MiG-21, este complet greșită. China are 2,2 mii de avioane de vânătoare în serviciu, dintre care jumătate sunt de de cel puțin generația 4, ponderea aeronavelor vechi nu depășește 330 de unități, iar numărul aeronavelor de a cincea generație este în creștere rapidă. În același timp, Statele Unite au aceleași 2,2 mii de avioane de vânătoare în serviciu, cu o tendință descendentă.

Citește și: Ce i-a cerut Putin lui Trump ca să încheie războiul? „E ca și cum ți-ai vinde un picior pe nimic”