UE expune rețelele de dezinformare ale Rusiei și Chinei
Harta manipulării globale
Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a publicat o hartă detaliată a rețelelor de dezinformare coordonate de Rusia și China, identificând 2.055 de canale oficiale, instituții media și conturi controlate de servicii de informații, care răspândesc mesaje menite să influențeze opinia publică.
CItește și Cum a pornit Rusia atacul hibrid asupra României acum 8 ani? „Tratăm cancer cu ceara din urechi”
Această hartă a fost inclusă în cel de-al treilea raport privind campaniile de dezinformare străine, elaborat de SEAE.
Documentul oferă o perspectivă clară asupra modului în care cele două puteri colaborează uneori pentru a amplifica mesajele antioccidentale, conform agenției EFE.
SEAE a început monitorizarea acestor campanii în 2015, la un an după anexarea Crimeei de către Rusia, moment în care statele membre ale UE au cerut crearea unității „East StratComm” pentru combaterea acestor amenințări informaționale.
Rețeaua de propagandă a Rusiei
Potrivit raportului, Rusia operează o rețea sofisticată de dezinformare, formată din două niveluri principale.
Primul cerc este compus din canalele oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, ambasadelor și serviciilor de informații, alături de instituții media de stat precum RT, Sputnik, TASS, Ria Novosti, Gazeta sau Ukraine.ru. Acestea diseminează și amplifică mesajele Kremlinului.
Al doilea cerc include platforme care, deși par independente, operează sub supravegherea Moscovei și contribuie la răspândirea narațiunilor rusești, mascându-le astfel încât să pară mai credibile și organice.
Citește și: Ponta spune cum i-a salvat pielea lui George Simion. „Niște structuri mi-au cerut să îl extrag”
Printre acestea se numără 228 de domenii online implicate în campania „Doppelgänger”, care vizează destabilizarea democrațiilor occidentale și slăbirea sprijinului internațional pentru Ucraina.
China și strategia sa de influență globală
Dacă strategia Rusiei se bazează pe rețele descentralizate, propaganda chineză este descrisă în raport ca fiind „puternic centralizată și sincronizată”. Mass-media de stat, precum Global Times și CGTN, joacă un rol esențial în modelarea și distribuirea narațiunilor oficiale.
Diplomații chinezi contribuie, de asemenea, la această strategie, amplificând mesajele pe rețelele sociale și preluând propagandă rusească atunci când obiectivele lor sunt aliniate. Pe lângă canalele oficiale, China utilizează site-uri de știri, podcasturi și influenceri aparent independenți, ale căror activități sunt gestionate de companii de relații publice.
Țintele majore ale campaniilor de dezinformare
În ultima perioadă, Rusia și China și-au concentrat eforturile asupra mai multor puncte sensibile din politica internațională. În luna care a marcat 1.000 de zile de la invazia Ucrainei, mesajele sino-ruse au acuzat NATO că este responsabilă pentru escaladarea conflictului.
În paralel, Franța a fost vizată în contextul organizării Jocurilor Olimpice, iar Germania a devenit ținta atacurilor informaționale atât în perioada alegerilor, cât și în timpul protestelor fermierilor europeni.
Într-un an electoral intens, cu jumătate din populația lumii mergând la vot, dezinformarea s-a concentrat pe alegerile europene și pe referendumurile din Republica Moldova, privind aderarea la UE.
Rusia și China, o amenințare directă pentru UE
Rețelele sociale rămân principalul instrument de propagandă, iar platforma X (fostul Twitter) este utilizată pentru 88% dintre activitățile de manipulare identificate.
Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a avertizat că „manipularea și interferența informațiilor reprezintă o amenințare majoră pentru securitatea UE”.
„Scopul este de a destabiliza societățile noastre, de a slăbi democrațiile, de a crea rupturi între statele membre și de a submina poziția Uniunii Europene în lume”, a subliniat Kallas.
În ciuda acestor provocări, raportul indică faptul că UE a devenit mai capabilă să identifice și să combată aceste campanii, oferind mai multă transparență asupra eforturilor Rusiei și Chinei de a modela opinia publică europeană.
